Emoțiile negative în pandemie. Psiholog: Frica este o emoție normală. Să ne centrăm pe SOLUȚII
Un psiholog a explicat cum să ne gestionăm emoțiile negative, în contextul pandemiei. Ea a arătat, de asemenea, că important este să nu ne lăsăm copleșiți de aceste emoții și să rămânem...
Criza sanitară prin care trece întreaga omenire ne afectează atât fizic, cât și emoțional.
Un psiholog a postat pe pagina sa de socializare câteva rânduri în care explică cum să ne păstrăm echilibrul emoțional și să nu ne lăsăm copleșiți de gândurile negative. Acestea fac parte din viața noastră, nu trebuie să fugim de ele, însă este foarte important să rămânem raționali, să nu intrăm în panică.
Iată ce a scris psihologul Cecilia Ardusătan:
„Dragii mei, mă gândesc că vremurile pe care le trăim nu sunt cele mai simple, mai ușoare. Fiecare din noi trăim stări diverse. Unii simțim frică pentru ziua de mâine, frica că ne vom îmbolnăvi, că ne vom pierde persoane dragi, că ne vom pierde locul de muncă, că nu ne vom mai permite să trăim decent, că nu vom face față la ceea ce urmează în și după CRIZA CORONA. Dragii mei, frica este o emoție normală în aceste vremuri, ne poate mobiliza, ne poate proteja viața, dar PANICA ne poate distruge, ne predispune la anxietate, atacuri de panică, obsesii, psihoze etc. S-a făcut la un moment dat un experiment prin care s-au adus doua cuști, într-o cușcă au pus un miel și în alta un lup... ce credeți că s-a întâmplat? Mielul murit de frică.
Ce-am vrut să scot în evidență... că atât gândirea negativă, cât și cea pozitivă fac parte din stările psihologice normale ale persoanelor. Atenție! În funcție de stare, avem tendința de a privi lucrurile într-un mod negativ sau pozitiv. Aceste gânduri pe care le avem sunt răspunsul mintii la evenimentele vieții. Știți câte gânduri ne trec prin minte într-o zi? Aproximativ 40.000. Știți cât la sută sunt negative? 90%!
Nu fugiți de ele... sunt partea de întuneric din voi. Toți suntem compuși din lumini și umbre. Acceptați aceste stări, dar concentrați-vă pe găsirea de soluții și astfel le veți transforma.
Gândurile negative pot fi constructive dar și distructive. Depinde de noi în ce direcție vrem să meargă viața noastră. În această perioadă avem nevoie mai mult decât oricând de a rămâne pozitivi, în primul rând pentru a fi cât mai sănătoși, pentru a supraviețui în situații de mare risc.
Haideți să încercăm împreună ( toți suntem parte din acestă poveste) să ne centrăm pe SOLUȚII și pe aspectele pozitive, pe gândirea pozitivă . Gândirea pozitivă atrage binele, sănătatea, frumosul, pacea, echilibrul, liniștea.
Exersați această gândire, alegeți câteva afirmații pozitive care să vi se potrivească. Exemplu: „Totul este bine-n lumea mea!", „Viața mă susține!", „Aleg să văd partea pozitivă și soluțiile în viața mea!" etc. Spuneți-le de 2, 3 ori pe zi. Observați-vă gândurile, dacă sunt negative, opriti-vă! Schimbați-le în ceva rațional, pozitiv imediat. Propuneți-vă măcar 21 de zile să nu le mai permiteți gândurilor negative să vă facă agenda. Odihniți-vă, mâncați echilibrat, beți APĂ!
HAI, CAPUL SUS! SUNTEM TOȚI ÎN ASTA ! MERGEM ÎNAINTE! CURAJUL NU ÎNSEAMNĂ LIPSA FRICII, ÎNSEAMNĂ SĂ MERG MAI DEPARTE CHIAR DACĂ SIMT FRICA!”
-
-
De ce te trezești în fiecare noapte ca să mergi la toaletă15.07.2026, 10:36
-
-
-
De ce ajung oamenii la suicid. Robert Petrache: Factorii apar împreună14.07.2026, 22:38
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
