Emoțiile negative în pandemie. Psiholog: Frica este o emoție normală. Să ne centrăm pe SOLUȚII
Un psiholog a explicat cum să ne gestionăm emoțiile negative, în contextul pandemiei. Ea a arătat, de asemenea, că important este să nu ne lăsăm copleșiți de aceste emoții și să rămânem...
Criza sanitară prin care trece întreaga omenire ne afectează atât fizic, cât și emoțional.
Un psiholog a postat pe pagina sa de socializare câteva rânduri în care explică cum să ne păstrăm echilibrul emoțional și să nu ne lăsăm copleșiți de gândurile negative. Acestea fac parte din viața noastră, nu trebuie să fugim de ele, însă este foarte important să rămânem raționali, să nu intrăm în panică.
Iată ce a scris psihologul Cecilia Ardusătan:
„Dragii mei, mă gândesc că vremurile pe care le trăim nu sunt cele mai simple, mai ușoare. Fiecare din noi trăim stări diverse. Unii simțim frică pentru ziua de mâine, frica că ne vom îmbolnăvi, că ne vom pierde persoane dragi, că ne vom pierde locul de muncă, că nu ne vom mai permite să trăim decent, că nu vom face față la ceea ce urmează în și după CRIZA CORONA. Dragii mei, frica este o emoție normală în aceste vremuri, ne poate mobiliza, ne poate proteja viața, dar PANICA ne poate distruge, ne predispune la anxietate, atacuri de panică, obsesii, psihoze etc. S-a făcut la un moment dat un experiment prin care s-au adus doua cuști, într-o cușcă au pus un miel și în alta un lup... ce credeți că s-a întâmplat? Mielul murit de frică.
Ce-am vrut să scot în evidență... că atât gândirea negativă, cât și cea pozitivă fac parte din stările psihologice normale ale persoanelor. Atenție! În funcție de stare, avem tendința de a privi lucrurile într-un mod negativ sau pozitiv. Aceste gânduri pe care le avem sunt răspunsul mintii la evenimentele vieții. Știți câte gânduri ne trec prin minte într-o zi? Aproximativ 40.000. Știți cât la sută sunt negative? 90%!
Nu fugiți de ele... sunt partea de întuneric din voi. Toți suntem compuși din lumini și umbre. Acceptați aceste stări, dar concentrați-vă pe găsirea de soluții și astfel le veți transforma.
Gândurile negative pot fi constructive dar și distructive. Depinde de noi în ce direcție vrem să meargă viața noastră. În această perioadă avem nevoie mai mult decât oricând de a rămâne pozitivi, în primul rând pentru a fi cât mai sănătoși, pentru a supraviețui în situații de mare risc.
Haideți să încercăm împreună ( toți suntem parte din acestă poveste) să ne centrăm pe SOLUȚII și pe aspectele pozitive, pe gândirea pozitivă . Gândirea pozitivă atrage binele, sănătatea, frumosul, pacea, echilibrul, liniștea.
Exersați această gândire, alegeți câteva afirmații pozitive care să vi se potrivească. Exemplu: „Totul este bine-n lumea mea!", „Viața mă susține!", „Aleg să văd partea pozitivă și soluțiile în viața mea!" etc. Spuneți-le de 2, 3 ori pe zi. Observați-vă gândurile, dacă sunt negative, opriti-vă! Schimbați-le în ceva rațional, pozitiv imediat. Propuneți-vă măcar 21 de zile să nu le mai permiteți gândurilor negative să vă facă agenda. Odihniți-vă, mâncați echilibrat, beți APĂ!
HAI, CAPUL SUS! SUNTEM TOȚI ÎN ASTA ! MERGEM ÎNAINTE! CURAJUL NU ÎNSEAMNĂ LIPSA FRICII, ÎNSEAMNĂ SĂ MERG MAI DEPARTE CHIAR DACĂ SIMT FRICA!”
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
