Vezi și: Cum se dezvoltă toleranța la cofeină. De ce efectul cafelei s-ar putea diminua în timp
Vezi și: Pacientul, în centrul ghidurilor cardiologice. Prof. dr. Eduard Apetrei: Noi nu tratăm valoarea tensiunii arteriale, ci vom trata bolnavul care are hipertensiune arterială
Vezi și: Când și cum se bea, de fapt, cafeaua. Acesta e secretul unui creier sănătos! Vlad Ciurea: Este o plăcere, relaxare
Stresul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru afecțiuni severe precum Alzheimer și infarct miocardic, avertizează medicii.
Prof. dr. Gabriel Prada, directorul medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila" a subliniat, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News, că impactul stresului nu trebuie subestimat, mai ales când vine vorba de sănătatea inimii și a creierului.
Depresia cauzată de stresul negativ îndelungat nu afectează doar inima, ci și creierul. Potrivit prof. dr. Gabriel Prada, depresia este un factor de risc semnificativ pentru apariția bolii Alzheimer. Aceasta contribuie la deteriorarea funcțiilor cognitive și accelerează procesele neurodegenerative care duc la Alzheimer, una dintre cele mai devastatoare afecțiuni neurodegenerative.
"O consecință importantă a stresului, mai ales a celui negativ este depresia. Depresia s-a dovedit în mod clar că are un rol clar în favorizarea apariției de infarct miocardic și la pacienții care au deja un infarct miocardic favorizează reinfarctizarea.
De asemenea, depresia, care poate să fie consecința unui stres negativ îndelungat este factor de risc pentru apariția bolii Alzheimer și atunci înțelegem că toate aceste lucruri se leagă. Stresul e indus social.
Se creează niște norme care nu întotdeauna sunt utile sau necesare", a explicat prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila", la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL și DC News.
Vezi și: Singurătatea, asociată cu demența. Izolarea socială crește riscul cu 31%
Vezi și: Boala cronică ce se poate vindeca aproape 100%. Simptomele, ignorate. Liana Gheorghe: Reușim să o tratăm în 2-3 luni. Rar se întâmplă să avem pacienți care nu răspund la tratament
Stresul - FOTO: Freepik
Genetica și factorii externi în longevitate
În ceea ce privește longevitatea, dr. Prada explică că genetica joacă un rol de aproximativ 30% în supraviețuirea îndelungată. Cu toate acestea, mediul în care trăim poate influența speranța de viață.
"Partea genetică e responsabilă cam 30% legat de supraviețuire îndelungată. Apar și factorii externi. Se spune că dacă ne-am născut dintr-o familie de longevivi, trăim mult. S-a văzut că dacă persoanele din acele familii se deplasează într-un alt mediu socio-natural, contează și societatea în care trăiește.
E posibil să scadă sau să crească speranța de viață", a explicat prof. dr. Gabriel Prada, director medical al Institutului "Ana Aslan" și șeful disciplinei de geriatrie gerontologie de la Universitatea "Carol Davila", la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL și DC News.
