Ficatul gras, detoxifiere prin alimentație. Nutriționist: 80% dintre noi am fi în dureri, atât de des este răspândit

Ficatul gras, steatoza hepatică, este definit ca acumularea de grăsime în exces la nivelul țesutului hepatic și poate fi determinată de consumul de alcool, respectiv independentă de consumul de alcool - boala ficatului gras non-alcoolic.

Sănătatea ficatului este esențială pentru întregul organism, ficatul fiind o adevărată uzină, cu peste 500 de funcții, iar cele mai importante sunt:

- funcția de procesare și de stocare a glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor

- sintetizarea și secreția bilei

- sintetizarea glucozei din acidul lactic și metabolizarea produșilor de degradare a globulelor roșii

- transformarea substanțelor toxice în produși netoxici, care sunt eliminați prin bilă, precum și metabolizarea alcoolului

- sprijin pentru sistemul imunitar

- metabolizarea și depunerea fierului, precum și metabolismul colesterolului.

”În prima sa cale de detoxifiere, ficatul ne scapă de problemele de la alcool, de la cofeină, de la alte toxine. Le transformă în ceva mai puțin dăunător, apoi, în a doua fază de detoxifiere, ficatul trebuie să scape de ele.

Aceste faze de detoxifiere se fac și cu mâncare”, a declarat dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet zaharat, boli de nutriție și metabolism, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.

Potrivit medicului, ”grăsimea îl deranjează în funcțiile sale”, cu alte cuvinte, grăsimea este principalul dușman în ficat.

”Sunt dovezi cum că stilul de viață și în special alimentația bogată în zahăr, în glucide rafinate și în grăsimi saturate, încarcă ficatul cu grăsime.

Alcoolul este o altă mare problemă, duce direct la ficat gras, dar dacă în copiilor nu putem da vina pe alcool, totuși, ficatul gras există și la copii de cele mai mici vârste, în special la copiii cu obezitate, cu diabet, la cei care au o dietă dezechilibrată”, a mai spus nutriționistul.

De asemenea, acesta a subliniat  că persoanele tinere care acuză afecțiuni la nivelul ficatului ”beau mult suc, mănâncă pateuri și covrigi, pentru că mănâncă exces de carne roșie, mezeluri, carne procesată, dar nu mănâncă legume și grăsimi mononesaturate și nu au o dietă bogată în antioxidanți și nu fac sport.

Este foarte simplu, dar și foarte complicat în același timp”, a mai spus nutriționistul.

De altfel, cele enumerate de medic sunt factori de risc pentru afecțiunile cronice, precum diabet, boli de inimă sau diferite cancere.

Ficatul gras, steatoza hepatică, simptome

”Ficatul nu doare. Chiar dacă analizele ies prost, sunt dovezi că el nu face bine, totuși nu doare. Slavă cerului, pentru că 80% dintre noi am fi în dureri, atât de des este întâlnită această afecțiune în populație”, a precizat medicul.

În ceea ce privește simptomatologia steatozei hepatice, alcoolice sau non-alcoolice, aceasta include:

- cearcăne

- oboseală

- disconfort

- grăsimea abdominală

- durere în partea dreaptă sus a abdomenului, arată Healthline.

”Durerea este în faze foarte avansate și lăsată netratată această afecțiune și umbli cu colacul de salvare în jurul abdomenului, deci cu multă grăsime, în final și în timp se poate ajunge la ciroză hepatică, iar de aici până la cancerul hepatic nu este decât un pas”, mai spune medicul, precizând că acest colac este un semn extern important, dar nu definitoriu, deoarece există și pacienți slabi care au ficat gras.

Explicația medicului în acest sens este că ”ficatul dă insulino- rezistență și invers. De la insulino-rezistență faci ficat gras, de la glicemie mare te ajută să faci grăsime în ficat.

Acești poli, insulino-rezistența, glicemia, diabetul și ficatul gras, sunt interconectați bidirecționali”.

Vezi și: Stima de sine, factorii care o influențează și cum putem să ne creștem încrederea în sine. Psihoterapeut: Putem face asta, nu este atât de dificil pe cât credem

Dieta, cel mai mare ajutor pentru ficat

Impactul pe care îl are alimentația asupra sănătății este un subiect intens dezbătut și pus pe tapet cu fiecare ocazie.

Astfel, susține medicul, ”dacă vrem să facem bine ficatul, adică să îi luăm grăsimea de acolo, nu putem decât să ne gândim că dieta este cel mai mare ajutor. Să îi luăm grăsimea, asta îi trebuie ficatului.

Ajută și medicamentele, căci aduc un suport cu antioxidanți, foarte important pentru funcțiile hepatice și pentru generarea de glutation (n.r. antioxidant compus din aminoacizii glutamină, glicină și cisteină), sistemul nostru de detoxifiere cel mai important, cum este silimariana, spre exemplu, care duce la formarea de glutation, vitamina C, vitamina E.

Avem broccoli și avocado, care sunt bogate în glutation, la fel sparanghelul și spanacul.

Aceste 4 plante care ne ajută să construim glutation, pentru că din suplimente nu putem absorbi cum trebuie.

Însă, funcțiile ficatului mai țin și de aportul de proteine. Deci este foarte important, chiar dacă ne gândim la detoxifiere, să ne asigurăm proteinele.

În faza a doua a detoxifierii intră cisteină, glutamină, metionină - sunt importante. Așa că dacă vrei detox, tot cu mâncare îl faci.

Apoi, aportul de zinc, de magneziu, de cupru, sunt și ele importante pentru faza întâi de detoxifiere, deci ne trebuie mâncare, mâncare bună”, a mai spus medicul.

Potrivit nutriționistului, cea mai potrivită dietă cu care să realizăm detoxifierea ficatului este dieta mediteraneeană, care este în fapt un stil de viață, și este considerată de cercetători ca fiind cea mai sănătoasă dietă.

Astfel, înlocuim grăsimile nesănătoase cu grăsimi vegetale, din avocado sau semințe. ”Semințele de floarea soarelui sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care ajută în rezolvarea acestei probleme. 30-40 de grame ne aduc suficientă vitamina E cât să ne ofere protecție antioxidantă, pentru că stresul oxidativ pe ficatul gras este egal dezastru”, afirmă nutriționistul.

Varza, broccoli și conopida sunt bogate în sulf și în vitamina C, care ajută la formarea glutationului.

Usturoiul și ceapa sunt bogate în sulf, element care este implicat în funcția deconjugare, o altă funcție de detoxifiere hepatică. Este bine să fie consumate cât de des se poate.

Fasolea, ca și  leguminoasele, este foarte bogată în fibre și ajută în lupta cu sindromul metabolic, scade insulino-rezistența.

Vezi și: Melatonina, efect asupra somnului copiilor. Ce alte beneficii mai are și la ce trebuie să fie atenți părinții. Barbu, despre suplimente: Pot duce la treziri mai dese