Conf. dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București, a discutat la Academia de Sănătate despre tratamentele administrate bolnavilor de...
La emisiunea Academia de Sănătate, conf. dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București, a subliniat ce tratamente le-au fost date pacienților cu COVID-19. Întrebată ce tratament este mai eficient, ea a răspuns: ”asta e o continuă dezbatere în ziua de azi. Știți bine că există câteva medicamente care au fost încercate în tratamentul acestei pandemii”.
Primul de care directorul medical a amintit este hidroxiclorochina.
”Vreau să vă spun că noi, în spital, am utilizat-o încă de la început, când au apărut primii pacienți. Dar, într-adevăr, am avut niște precauții în ceea ce privește administrarea, adică am administrat-o doar pacienților care nu aveau tulburări de ritm sau potențial aritmogen și atunci lucrurile au stat bine. Pe de altă parte, au existat mari controverse atât în privința ei ca și efect aritmogen, cât și morți de cauză cardiacă prin aritmii severe, cât și în asocierea ei cu alte medicamente ca azitromicina. Acesta a fost al doilea medicament utilizat. Vreau să vă spun în lotul nostru de pacienți tratați în spital, atât hidroxiclorochina, cât și azitromicina au fost bine tolerate de majoritatea pacienților, dar repet cu acel asterix: cu selectarea pacienților care primeau acel tratament pe baza antecedentelor și pe baza aspectului electrocardiografic”, detaliază conf dr Simin Florescu, la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.
La Boli Infecțioase în București s-au mai folosit o combinație de medicamente antiretrovitrale utilizată în HIV: lopinavir și ritonavir. Nici această combinație, precizează specialista, ”nu a dovedit, nici ea, o eficiență deosebită. Și în plus cu niște efecte secundare foarte neplăcute pentru cei cu tulburări de tub digestiv importante, care, de foarte multe ori, au determinat stoparea tratamentului. Deci, niciunul dintre aceste medicamente nu are un efect dovedit în acest moment”, adaugă conf dr Simin Florescu.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
