Lavanda relaxează, fapt dovedit științific

Un nou studiu ne arată modul în care lavanda ne relaxează - și de ce în unele zile psihiatrii și chirurgii ar putea indica pacienților să miroasă levănțică.

O găsim cam pe peste tot în jurul nostru: în grădini, săpunuri, uleiuri și crème de corp, sare de baie, până la balsam de rufe. Dar de ce nu în spitalele și clinicile noastre? Și care este știința din spatele acestei puteri relaxante miraculoasei?

Studiul publicat în jurnalul Frontiers in Behavioral Neuroscience arată pentru prima dată că un compus pe care lavanda îl emite – linalool (numit și alcool terpene) - nu este absorbit în plămâni - pentru a-și exercita efectele de calmare, dar care ar putea fi folosit pentru ameliorarea stresului preoperator și a tulburărilor de anxietate.

Mirosuri relaxante

„În medicina populară, de mult timp s-a crezut că anumiți compuși mirositori derivați din extracte de plante pot ameliora anxietatea", spune co-autorul Dr Hideki Kashiwadani de la Universitatea Kagoshima, Japonia.

Medicina modernă, însă, trece cu vederea acești compuși, în ciuda unei nevoi mari pentru alternative mai sigure la medicamentele anxiolitice (care ameliorează anxietatea) actuale, precum sunt benzodiazepinele.

Numeroase studii confirmă acum efectele puternice de relaxare ale linalool-ului, un alcool parfumat găsit în extracte de lavandă.

„Cu toate acestea, modurile de acțiune ale linalool-ului nu au fost de obicei abordate în aceste studii", a arătat Kashiwadani.

Un nas pentru succes

Mulți au presupus că absorbția în sânge prin intermediul căilor respiratorii a condus la efecte directe asupra receptorilor celulelor cerebrale, cum ar fi GABAAR – care sunt și ținta benzodiazepinelor. Dar stabilirea adevăratului mecanism al efectelor relaxante ale linalool-ului este un pas cheie în direcția utilizării clinice la om.

Kashiwadani și colegii săi au testat acest compus pe șoareci pentru a vedea dacă mirosul de linalool - adică stimularea neuronilor olfactivi (sensibili la miros) din nas – este cel care declanșează relaxarea.

„Am observat comportamentul șoarecilor expuși la vapori de linalool, pentru a determina efectele anxiolitice ale acestuia. Ca și în studiile anterioare, am constatat că mirosul de linalool are un efect anxiolitic asupra șoarecilor normali". Aceasta contrastează cu benzodiazepinele și injecțiile cu linalool, ale căror efecte asupra mișcării sunt similare cu cele ale alcoolului.

O variantă posibilă pentru înlocuirea benzodiazepinelor

Cu toate acestea, în mod crucial nu a existat niciun efect anxiolitic la șoarecii anosmici - ale căror neuroni olfactivi au fost distruși - indicând faptul că relaxarea la șoarecii normali a fost declanșată de semnalele olfactive evocate de mirosul de linalool.
Mai mult, efectul anxiolitic la șoarecii normali a dispărut atunci când au fost tratați în prealabil cu flumazenil, care blochează receptorii GABAA sensibili la benzodiazepine.

„Atunci când sunt combinate, aceste rezultate sugerează că linalool-ul nu acționează direct pe receptorii GABAA cum ar fi benzodiazepinele - ci trebuie activați prin intermediul neuronilor olfactivi din nas pentru a produce efectele de relaxare", explică Kashiwadani.

„Totodată, studiul nostru deschide posibilitatea ca relaxarea observată la șoareci hrăniți sau injectați cu linalool ar putea fi, de fapt, din cauza mirosului compusului emise în respirația lor".

În consecință, sunt necesare studii similare pentru stabilirea obiectivelor, siguranței și eficacității linalool-ului administrat prin diferite căi, înainte de a trece la studiile la om.

Ce utilizări la oameni ar putea avea

„Cu toate acestea, aceste descoperiri ne aduc mai aproape de utilizarea clinică a linalool-ului pentru ameliorarea anxietății - în chirurgie, de exemplu, în cazul în care pretratamentul cu anxiolitice poate ameliora stresul preoperator și, astfel, ajuta la plasarea mai ușoară a pacienților sub anestezie generală. Vaporizarea de linalool poate oferi o alternativă viabilă și pentru pacienții care au dificultăți în administrarea orală sau prin supozitoare a anxioliticelor, cum ar fi sugarii sau bătrânii confuzi".

Studiul, integral, poate fi consultat AICI.