Anxietatea cronică sau nou apărută la vârste înaintate poate crește semnificativ riscul de demență, dar gestionarea eficientă a acesteia poate elimina acest...
Cercetătorii de la Universitatea din Newcastle au descoperit că atât anxietatea cronică, cât și cea nou apărută la vârste înaintate sunt legate de un risc crescut de demență. Studiul, care se bazează pe cercetări anterioare, a constatat că, atunci când anxietatea a fost rezolvată, asocierea de risc pentru demență a dispărut.
Aproximativ 4% din populația lumii trăiește cu o tulburare de anxietate. Studiile anterioare au asociat, de asemenea, anxietatea cu un risc crescut de boli cardiovasculare, probleme gastrointestinale și un sistem imunitar afectat. Noul studiu se adaugă corpului de cercetare existent privind legătura dintre anxietate și riscul de demență.
Un studiu la care au participat 2 000 de persoane din cadrul Hunter Community Study din Australia a constatat că anxietatea cronică este legată de un risc de 2,8 ori mai mare de demență, în timp ce anxietatea nou apărută are un risc de 3,2 ori mai mare.
Anxietatea cronică, definită ca anxietate persistentă timp de cel puțin cinci ani, a fost asociată cu un risc mai mare de demență. Anxietatea nou apărută, pe de altă parte, a fost prima anxietate detectabilă, apărută la cinci ani distanță de prima.
Foto: Freepik
Un studiu realizat de Kay Khaing și echipa sa a constatat că atenuarea anxietății nu a crescut riscul de demență în comparație cu cei cu anxietate cronică sau nou apărută. Acest lucru sugerează că gestionarea anxietății în timp util poate fi o strategie viabilă în reducerea riscului de demență.
Studiul subliniază importanța conștientizării anxietății în rândul pacienților în vârstă și a concentrării asupra gestionării acesteia. Numărul tot mai mare de persoane care trăiesc cu demență și povara sa socială și economică sunt semnificative, deoarece demența este a șaptea cauză principală de deces la nivel mondial și a doua cauză principală în țările cu venituri ridicate. Prin urmare, cercetătorii trebuie să continue să găsească noi modalități de creștere a riscului de demență al unei persoane pentru a preveni demența.
Un studiu realizat de Shannel Kassis Elhelou, cercetător în geropsihologie și neuropsihologie la Pacific Neuroscience Institute, a descoperit o legătură semnificativă între sănătatea mentală și cea fizică. Cercetarea indică faptul că anxietatea cronică poate crește riscul de demență, subliniind necesitatea unui management cuprinzător al sănătății mintale la pacienții în vârstă.
Detectarea precoce și intervenția în cazul anxietății pot reduce riscul pe termen lung de a dezvolta demență. Constatările sugerează că medicii ar trebui să depisteze anxietatea și să trimită pacienții la profesioniști din domeniul sănătății mintale specializați în adulți în vârstă, anxietate și boli neurodegenerative.
Cercetătorul sugerează că cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe înțelegerea mecanismelor prin care anxietatea contribuie la riscul de demență și să investigheze intervențiile eficiente pentru anxietate. Aceasta sugerează, de asemenea, explorarea rolului tratamentului anxietății la populațiile mai tinere și efectele sale pe termen lung asupra sănătății cognitive.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
