Leucopenia, cauze și tratament. Poate indica o simplă răceală sau boli grave

leucopenia - FOTO: Freepick
leucopenia - FOTO: Freepick

Leucopenia reprezintă scăderea numărului de celule albe, leucocite, din sânge. 

Leucopenia poate indica o simplă răceală sau infecție în organism, sau chiar boli grave precum leucemia. În general, când se decelează pe hemoleucograma leucopenia, primul lucru la care ne ducem cu gândul este o afecţiune hematologică gravă, cum ar fi leucemia acută, anemia aplastica, sindromul mielodisplazic, ceea ce poate crea panica şi agitaţie psihică.

Aceaste afecţiuni trebuie luate în calcul în momentul în care leucopenia se asociază şi cu alte citopenii, anemie şi trombocitopenie, fiind necesar un consult hematologic pentru investigaţii suplimentare.

În cazul în care leucopenia, numărul scăzut de leucocite, este izolată, fără a fi asociată cu anemie sau trombocitopenie, mai întâi trebuie efectuate investigaţii de laborator pentru a exclude alte cauze, periferice care nu ţin de funcţionalitatea măduvei osoase, cum ar fi:

- Cauze infectioase - virale, bacteriene, fungice

- Cauze medicamentoase - care sunt multiple

- Deficite de vitamine (B12, B9)

- Cauze imune (asociere cu boli autoimune)

- Boli endocrinologice

- Hipersplenism (splina crescută în dimensiune) asociat altor boli

- Alcoolism

- Prezenţa unor boli maligne (alte tipuri de cancere)

În concluzie, leucopenia (numărul scăzut al leucocitelor) trebuie interpretată în context clinic, împreună cu celelalte investigaţii de laborator, pentru a stabili cauza exactă şi pentru a efectua tratamentul corect, notează WEB.MD.

Vezi și: Noi restricții în România? Rafila a dezvăluit PLANUL cu masca și școlile

Care este numărul normal de leucocite

Numărul de leucocite considerat sănătos se încadrează în intervalul 4.000 - 11.000 pe microlitru. Se consideră că o persoană are leucopenie când numărul globulelor albe scade sub circa 4.000/microlitru. Numărul poate varia în funcţie de laboratoarele medicale, potrivit WEB.MD.

Persoanele care sunt diagnosticate cu leucopenie înregistrează în fluxul sangvin leucocite scăzute, având un număr mai mic decât cele din intervalul considerat normal. Acesta se poate diagnostica numai în urma unor analize de sânge care sunt executate la laborator. Testul de sânge poartă denumirea de hemoleucograma completă.

Celulele albe se creează în măduva osoasă şi în ţesutul limfatic, de unde sunt trasportate prin sânge în organism, iar prin intermediul lor, ai capacitatea de a lupta cu infecţiile şi afecţiunile. Când numărul lor este redus, corpul devine vulnerabil, întrucât nu mai este la fel de capabil de a lupta contra lor. 

Vezi și: Physalis, efecte asupra sănătății. Combate cancerul și întărește sistemul imunitar

Mai multe forme de leucopenie

Există cinci forme de leucopenie, care sunt stabilite în funcţie de tipul de leucocite care suferă deficitul. Acestea sunt:

- Neutropenia, care se referă la scăderea numărului de neutrofile, celulele responsabile cu lupta contra infecţiilor de natură bacteriană şi fungica. Neutropenia este cel mai sever tip de leucopenie;

- Bazopenia, ce implică reducerea numărului de bazofile, celulele albe întâlnite cel mai puţin în sânge; aceasta poate apărea când se manifestă reacţii inflamatorii declanşate de alergeni sau când există un stres major, o inflamaţie acută, în caz de hipertiroidism sau de tratament în care se administrează corticoizi;

- Eosinopenia, ce presupune scăderea numărului de eozinofile, care acţionează împotriva paraziţilor şi atunci când există nivel foarte ridicat de stres, inflamaţii acute, afecţiuni alergice, de genul astmului sau alte afecţiuni, de exemplu, sindromul Cushing.

- Limfopenia, ce desemnează numărul scăzut de limfocite, celulele care oferă protecţie organismului în fata infecţiilor virale; aceasta poate fi asociată cu limfomul Hodkin, infecţia HIV, iradierea, lupusul eritematos sistemic sau tuberculoza;

- Monocitopenia, care este deficitul de monocite, celulele albe care oferă protecţie contra fungilor, bacteriilor, viruşilor şi care contribuie la repararea ţesutului distrus de către inflamaţie. Aceasta apare în perioada primelor ore după administrarea unui glucocorticoid, dar valorile sale revin la nivelul normal în circa 12 ore, arată Healthline.

Vezi și: Hipetricoza, sindromul vârcolacului, cauze și tratament. Medic: O creștere excesivă a părului oriunde pe corp, fie la bărbați, fie la femei

Cauzele leucopeniei

Mai mulţi factori pot duce la leucopenie, prin faptul că distrug leucocitele din sânge. Când vine vorba despre leucopenie, cauze comune ale acesteia pot fi infecţii de tip viral, cum sunt gripele şi răcelile, care pot provoca leucopenie temporară. Alte cauze comune sunt:

- Bolile infecţioase, printre care tuberculoza, HIV şi SIDA;

- Tulburări de natură autoimuna, de exemplul artrită reumatoidă şi lupus;

- Cancere, printre care leucemia;

- Tulburări congenitale, de pildă, sindromul Kostmann sau mielocatexis;

- Sarcoidoza, care senifica o reacţie exagerată din partea sistemului imunitar şi care provoacă inflamaţii în zone mici din corp şi care poate ajunge să afecteze şi măduva osoasă; 

- Malnutriţie, pe fondul deficientelor de folat, zinc, cupru sau vitamina B12;

- Afecţiuni la nivelul celulelor sangvine şi ale măduvei osoase, cum sunt sindroamele mielodisplazice, anemia aplastica şi splina hiperactivă.

Leucopenia poate fi şi consecinţă unor tratamente şi medicamente, de exemplu, terapie pe bază de radiaţii, chimioterapie, transplant de măduvă osoasă.

Afecțiune fără simptome evidente

Din păcate, nu exista simptome pentru leucopenie. În schimb, dacă te confrunţi des cu infecţii, acest lucru ar trebui să te determine să ceri ajutorul medicului. Persoanele care suferă des infecţii sunt predispuse la a dezvolta leucopenie. Printre simptomele specifice infecţiei din organism sunt febră, frisoanele, transpiraţia. 

Persoanele care sunt diagnosticate cu neutropenie severă pot avea următoarele simptome: febră, ulceraţii orale, colonice, astenie, oboseala şi infecţii care se manifestă, de regulă, prin leziuni tegumentare, tuse, disurie, polkaiurie, mai arată Healthline.

Vezi și: Respirația urât mirositoare, halena, cauze și tratament. Ce boli ascunde

Diagnosticul leucopeniei

Diagnosticul de leucopenie, adică al unui număr mic de leucocite, se stabileşte în urma analizelor de laborator, adică al hemoleucogramei. Medicul va interpreta analizele şi va evalua simptomele pe care le are pacientul (care sunt asociate cu alte afecţiuni). Formele grave de leucopenie (leucemia de tip acut, anemia aplastica sau sindromul mielodisplazic) sunt asociate cu anemie sau trombocitopenie.

În funcţie de rezultate, în cazul în care leucopenia este izolată, medicul poate cere investigaţii suplimentare, pentru a confirma sau a exclude alte posibile afecţiuni, cum sunt următoarele:

- Cele care apar pe fondul administrării unor medicamente şi care sunt diverse şi multe la număr;

- Afecţiuni care au legătură cu sistemul imunitar (asociere cu boli de tip autoimun);

- Cele care au cauze de natură infecţioasă - bacteriene, fungice, virale;

- Deficit de vitamina B12 sau de acid folic (vitamina B9).

- De asemenea, şi alte afecţiuni pot fi asociate cu leucopenie izolată, şi anume, cele endocrinologice; alcoolism (adicţia de alcool); afecţiuni maligne; hipersplenism (splina mărita).

Vezi și: Demineralizarea dinților, cauze și SEMNUL la care să ai grijă. Poenar: Poate fi ușor identificată pe suprafața dinților

Tratamentul leucopeniei

În cazul în care un medicament provoacă leucopenie, atunci îi poate recomanda pacientului un înlocuitor sau poate reface în totalitate schema de medicaţie. Este deosebit de important ca pacientul să nu îşi modifice pe cont propriu medicaţia, deoarece numai un medic deţine cunoştinţele şi pregătirea necesare stabilirii diagnosticului şi tratamentului. Pacientul şi-ar putea înrăutăţi situaţia dacă nu urmează întocmai indicaţiile medicale de specialitate.

Dacă un tratament duce la leucopenie, medicul îl poate întrerupe temporar. De exemplu, atunci când leucopenia este o consecinţă a chimioterapiei, medicul poate recomanda stoparea, pentru o perioadă determinată, a acesteia, timp în care organismul îşi reface numărul normal de leucocite în sânge. Medicul este cel care stabileşte metodele de tratament, care diferă în funcţie de pacient şi de cauzele care au dus la leucopenie.

Există obiceiuri sănătoase pe care le poţi adopta dacă te confrunţi cu leucopenie, deoarece au rol benefic, putând îmbunătăţi condiţia sau să reducă riscul de a face infecţie în organism. Alimentaţia, în leucopenie, trebuie să fie sănătoasă şi echilibrată, să eviţi leziunile (tăieturi, zgârieturi), să beneficiezi de odihnă corespunzătoare şi să respecţi practicile bunei igiene, pentru a reduce expunerea la germeni.

Tratamentul medicamentos pentru leucopenie este prescris de medic şi poate include antibiotice sau antifungice disponibile în farmacii, care să lupte împotriva infecţiilor. Nu există tratament naturist pentru leucocite scăzute.

Important de reţinut: Acest articol nu substituie consultul medical de specialitate. Scopul său este pur informativ. Medicul este singurul în măsură să stabilească în mod corect diagnosticul şi tratamentul, în baza analizelor de laborator şi al particularităţilor pacientului.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0