EXCLUSIV Ruptura de menisc: care sunt cauzele și cât de gravă e. Semnul durerii de genunchi. Dr. Dragomir: Afectează persoane tinere. E un simptom extrem de frecvent

Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Durerea de genunchi este o problemă comună care afectează oameni de toate vârstele, adesea cauzată de leziuni sau de afecțiuni medicale precum artrita, guta și infecțiile. Măsurile de autoîngrijire, cum ar fi fizioterapia și protezele pentru genunchi, pot ameliora durerile minore, dar în cazurile severe, poate fi necesară o reparație chirurgicală.
O ruptură de menisc este o leziune frecventă a genunchiului cauzată de răsucirea sau rotația puternică, în special atunci când se pune toată greutatea pe genunchi. Cele două bucăți de cartilaj în forma literei "C" dintre tibie și osul coapsei acționează ca o pernă de amortizare a șocului. Pot apărea dureri, umflături, rigiditate și un blocaj în mișcarea genunchiului, ceea ce face dificilă extensia completă a genunchiului, conform Mayo Clinic.
"Durerea de genunchi este un simptom extrem de frecvent în populație. Peste 10% din pacienții trecuți de 60 de ani dezvoltă artroză conform unor statistici mai vechi. În prezent din păcate afecțiunea aceasta invalidantă, gonartroza, afectează persoanele dintre cele mai tinere. Vorbim de persoane de vârstă mijlocie, 45 de ani plus. Conform unor studii mai recente pe care le-am evaluat, întâlnim poate în proporție de peste 40% dintre femeile peste 40 de ani afecțiuni de uzură a cartilajului, gonartroza, dar evident în niște stadii incipiente", a declarat dr. Răzvan Dragomir, chirurg ortoped la Spitalul Clinic SANADOR.
"Motivul exact îl cunoaștem, în anumite situații se face legătura cu o tulburare metabolică după menopauză, apar niște modificări care influențează metabolismul multor țesuturi inclusiv al cartilajului și în anumite situații acest cartilaj se deteriorează mai repede", a adăugat Dr. Dragomir.
Foto: Freepik @medipic
Este sportul un factor favorizant?
Factorii de risc includ activități agresive de răsucire și pivotare, în special la sportivi, sporturi de contact și activități de pivotare. Uzura genunchilor pe măsură ce îmbătrâniți, precum și obezitatea, cresc, de asemenea, riscul unei rupturi de menisc.
"Principalele cauze ale gonartrozei este incidența tot mai crescută a obezității la persoanele tinere. Astfel o sarcină în plus aplicată cartilajului de la vârstă tânără duce la uzura acestuia mecanică mai devreme decât ar trebui de obicei", explică medicul chirurg Dragomir.
La adulții mai în vârstă, modificările degenerative ale genunchiului pot contribui la o ruptură de menisc fără traume semnificative.
"E foarte bine să facem sport, dar ne expunem unor riscuri, riscurile de a ne afecta anumite structuri care ne afectează cartilajul articular și acestea pot conduce la dezvoltarea artrozei mai repede în cursul vieții", a continuat Dr. Dragomir
Cum se rupe meniscul?
"Genunchiul e format din principiu de două oase, femurul sus și tibia jos. Ele sunt legate de ligamente care țin articulația, niște benzi fibroase elastice care țin articulația stabilă. Avem în principiu patru ligamente, sunt două ligamente colaterale în partea laterală și medială a genunchiului și în centrul genunchiului pivotul central format din alte două ligamente ligamentele încrucișate. Aceste ligamente asigură stabilitatea articulației", a declarat Dr. Dragomir.
O ruptură de menisc poate apărea în urma oricărei activități care forțează răsucirea sau rotirea cu forță a genunchiului, inclusiv pivotarea agresivă, opriri și întoarceri bruște, îngenuncherea, ghemuirea adâncă sau ridicarea de obiecte grele.
"Este o leziune care doare când se produce. Pacientul simte momentul producerii traumatismului sportiv sau alunecare nefericită, o durere ascuțită ca o împunsătură în interiorul genunchiului și asta ulterior se atenuează. După cinci șapte zile un tratament antiinflamator, simptomele diminuează", declară Dr. Dragomir.
"Comparația nu e foarte medicală cu pietricica din pantofi dar dacă am avea o piatră în pantof, ne doare momentul în care călcam. Dacă o neglijăm prea mult timp va eroda șoseta și dacă o lăsăm și mai mult ne va face o rană în călcâi. Dacă o scoatem la timp nu se întâmplă nimic, deci dacă remediem problema la timp, imediat după evenimentul acut, atunci nu vor fi repercursiuni asupra țesuturilor sănătoase care nu au nici o problemă", explică medicul chirurg.
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Cum aleg medicii tratamentul care îți poate salva viața în cancer
Accesul echitabil la servicii medicale, o problemă de sistem. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb): Există angajamentul de a crește finanțarea
Când ar trebui să se adreseze un cuplu medicului specialist în infertilitate. Dr. Lucia Luchian: Foarte important
Psihoterapeutul Ioana Milea, la ”Dr.Psy”, live la DC Medical, DCNews și DCNewsTV
Cum previi formarea pietrelor la rinichi cu un simplu obicei zilnic
România, progrese importante în sănătate. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Ritmul s-a accelerat. Nu ne oprim niciodată din a inova
Educaţie pentru sănătate predată de medici în şcoli. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Vom trăi mai mult. Copiii noştri vor trăi mai mult şi mai bine
Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
Boala care afectează un milion de români. Prof. dr. Florin Mihălțan: Exacerbări severe. Capcane care ascund afecțiunea
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Noile terapii pentru cancer care prelungesc viața pacienților. Conf. univ. dr. Lucia Stănculeanu explică
Medicina cu patru P-uri, aplicată în oncologie. Dr. Eduard Dănăilă (SANADOR): Personalizată, predictivă, preventivă și participativă
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.