Cafea, de ce ar trebui să nu ne placă, dar o bem

De ce ne place gustul amar al cafelei? Gustul amar a evoluat ca un sistem natural de avertizare pentru a proteja organismul de substanțe care nu-I fac bine. Prin logica evoluționistă, ar trebui să o scuipăm, nu să o bem.

Dar, se pare că atunci când vine vorba de cafea, facem exact invers decât e logic. Cu cât o persoană este mai sensibilă la gustul amar al cofeinei, cu atât mai multă cafea bea, arată un nou studiu realizat de cercetătorii de la de la Northwestern Medicine și de la Institutul QIMR Berghofer Medical Research din Australia. Sensibilitatea este cauzată de o variantă genetică.

Cu cât e mai mară cu atât mai mult ne place

„Ar fi de așteptat ca persoanele care sunt deosebit de sensibile la gustul amar al cofeinei ar bea mai puțină cafea", arată Marilyn Cornelis, profesor asistent de medicină preventivă la Universitatea Northwestern Feinberg. „Rezultatele opuse ale studiului sugerează că, de fapt, consumatorii de cafea dobândesc un gust sau capacitatea de a detecta cofeina datorită armării pozitive învățate (adică stimulare) provocată de cafeină".

Cu alte cuvinte, oamenii care au o capacitate sporită de sesiza amărăciunea cafelei - și în special aroma amară distinctă a cofeinei - învață să asocieze „lucruri bune" cu aceasta, a spus Cornelis.

În aceast studiu populațional, persoanele care erau mai sensibile la cofeină și beau o mulțime de cafea consumau cantități mici de ceai. Dar asta ar putea fi doar pentru că erau prea ocupați să bea cafea, a observat Cornelis.

Studiul a constatat, de asemenea, că oameni sensibili la aromele amare de chinină sau de PROP, un gust sintetic legat de compușii din legumele crucifere, evită cafeaua. Pentru alcool, o sensibilitate mai mare la amărăciunea PROP a avut ca rezultat un consum redus de alcool, în special al vinului roșu.

Refuzăm alte gusturi asemăntoare

„Constatările noastre sugerează că percepția gustului amar, informat de genetica noastră, contribuie la preferința pentru cafea, ceai și alcool", a spus Cornelis.

Pentru acest studiu, oamenii de știință au aplicat randomizarea mendeliana, o tehnică frecvent utilizată în epidemiologia bolii, pentru a testa relația cauzală între gustul amar și consumul de băuturi la peste 400.000 de bărbați și femei din Marea Britanie. Variantele genetice legate de percepția cofeinei, chininei și a PROP au fost identificate anterior prin analiza genomică a gustului pentru soluții colectate de la gemeni australieni. Aceste variante genetice au fost apoi testate pentru asociații cu consumul de cafea, ceai și alcool.

„Gustul a fost studiat pentru o lungă perioadă de timp, dar nu cunoaștem mecanica sa completă", a spus Cornelis. „Gustul este unul din simțuri. Vrem să îl înțelegem din punct de vedere biologic", a arătat acesta într-un material dat publicității de Universitatea Northwestern.

Studiul, publicat în numărul 15 al revistei Scientific Reports, poate fi consultat integral AICI.