EXCLUSIV Tulburări alimentare, ce sunt și de ce apar. Explicațiile specialistului EXCLUSIV

Relația pe care omul o are cu alimentele nu este întotdeuna una simplă, bazată doar pe nevoia obligatorie de a reface necesarul energo-nutrițional al organismului, explică Dr Elena Tănase, medic specialist medicină internă și consultant nutriție explică, EXCLUSIV pentru DC MEDICAL.

Astfel aportul alimentar trebuie să satisfacă mai multe cerințe: biologică, emoțională (afectivă), socio-culturală.

Ce este tulburarea de comportament alimentar

Comportamentul alimentar se definește că fiind ansamblul acțiunilor legate de alimentație. Numim tulburare de comportament alimentar acea modificare persistentă de comportament alimentar caracterizată prin consumul sau absorbția inadecvată a alimentelor, urmată de afectarea semnificativă a stării de sănătate fizică și psihosocială.

Câte tipuri de tulburări există

Conform DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) există următoarele tipuri de tulburări de comportament alimentar: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, consumul compulsiv de alimente (Binge Eating Disorder-BEG), comportamentul alimentar restrictiv (Avoidant/Restrictiv Food Intake Disorder-ARFID), precum și alte tulburări de hrănire sau alimentație (Other Specified Feeding or Eating Disorder) și tulburări nespecifice de hrănire și alimentație (Unspecified Feeding or Eating Disorder), detaliază Dr Elena Tănase.

În aceste ultime două categorii intră persoane care nu întrunesc criteriile de clasificare în formele clare de tulburări de alimentație, respectiv anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, BEG, ARFID.

Mai există și sindromul Pica (consumul de substanțe non-alimentare) și ruminația (regurgitarea voluntară urmată de remestecare, reînghițire sau scuiparea conținutului), tulburări care se instalează în vremea copilăriei.

Ce le provoacă

De remarcat că tulburarea de comportament alimentar poate însemna fie evitarea alimentelor fie consumul în exces. Sunt tulburări de ordin psihiatric, se mențin o perioadă îndelungată, cauza declanșatoare în general este complexă.

Anorexia nervoasă.

Se caracterizează prin evitarea hrănirii sau consumul de alimente în cantitate redusă, în general hipocalorice, având drept rezultat scăderea sub greutatea minim normală. În același timp persoana suferindă are o percepție greșită asupra propriului corp, având impresia că este supraponderală, se vede că fiind imensă. Manifestă o preocupare excesivă pentru calorii și număratul acestora, are o permanentă teamă de a nu crește în greutate, în timp ce pierde treptat, de fapt, din greutate, preferă să mănânce singură. Dacă nu se intervine, această constantă subalimentație va fi urmată de afectarea sănătății: scade tensiunea, scade pulsul, persoana prezintă stare continuă de oboseală, se instalează tulburări ale tuturor organelor și sistemelor din corp, putând duce în final la deces, explică Dr Elena Tănase.

Bulimia nervoasă.

Se caracterizează prin consumul excesiv de alimente, deseori concentrate caloric, asociat cu sentimentul de lipsa de control. Episodul este urmat apoi de măsuri de prevenție a câștigului ponderal, respectiv: provocarea vărsăturii, folosirea de laxative sau diuretice, exerciții fizice în exces, perioadă lungă de post. Bulimicul, spre deosebire de anorexic, este conștient de faptul că are un comportament alimentar anormal. În general are o greutate normală sau ușor supraponderală. Voma repetată poate determina eroziuni la nivelul esofagului, cu apariția arsurilor în regiunea medie a toracelui, precum și tulburări ale concentrației ionilor în sânge, deshidratare, eroziuni dentare.

Consumul compulsiv de alimente (BEG).

Presupune episoade recurente de consum excesiv de alimente (mult mai mult decât ar mânca o persoană obișnuită în condiții similare) asociat cu sentimentul lipsei controlului. Episoadele se caracterizează prin: consumul în ritm rapid al alimentelor, peste senzația de sațietate, până la senzația neplăcută de prea plin, ingerarea alimentelor fără a avea senzația fiziologică de foame. Episodul are loc în intimitate (ferit de ochii celorlalți din cauza sentimentului de jenă), după episoade există un puternic sentiment de dezgust, de deprimare, cu sentiment de vinovăție, continuă Dr Elena Tănase.

Comportamentul alimentar restrictiv.

Presupune evitarea sau restricția consumului alimentar. Există un total dezinteres față de alimente, de obicei legat de o experiență anterioară negativă. Urmarea este instalarea unor carențe nutriționale și a unei scăderi semnificative în greutate.

Cum se tratează

Toate aceste tulburări de comportament alimentar sunt afecțiuni psihiatrice, dar au consecințe fizice (somatice) adesea severe. Tratamentul este complex, adesea anevoios și presupune efortul unei echipe formate din pacient-medic psihiatru-psiholog-nutriționist-anturaj, subliniază Dr Elena Tănase,

De precizat că obezitatea, deși are frecvent la bază un consum excesiv de alimente nu intră în categoria tulburărilor de comportament alimentar, ca atare nu este considerată o boală psihiatrică.

Când nu sunt tulburări de ordin psihiatric

Pe lângă tulburările de comportament alimentar - afecțiuni psihiatrice - este bine să menționăm și spectrul modificărilor de comportament alimentar, care nu intră în sfera psihiatrică, dar sunt importante pentru că unele pot determina un aport nutrițional dezechilibrat:

- mâncatul nocturn,

- ronțăitul între mese - consecința fiind alterarea metabolismului cu sau fără instalarea supraponderii / obezității,

- ortorexia - preocuparea excesivă pentru consumul de alimente sănătoase,

- absența unui orar alimentar dictat de senzația de foame,

- preferința pentru anumite grupe alimentare,

- consumul excesiv de alcool.