Pentru ca sarcina să fie una fără probleme, iar bebelușul să fie unul sănătos, viitoarele mame trebuie să acorde o atenție specială cu inclusiv perioadei ce precede sarcina, inclusiv în privința alimentației.
De altfel, femeilor cu o dietă vegetariană li se recomandă ca în perioada sarcinii să consume inclusiv produse de origine animală, ce conțin vitamine din complexul B-urilor, în special vitamina B9, care poate contribui la reducerea riscului de malformații congenitale, dar și la dezvoltarea neuronală a fătului.
Un studiu publicat recent a indicat faptul că banala aspirină, administrată femeilor însărcinate ar putea preveni ca peste un milion de copii să se nască morți sau să moară la naștere în țările în curs de dezvoltare, în fiecare an.
O echipă internațională de cercetători a estimat că un sfert dintre bebeluși, la nivel mondial, se nasc fie prematur, fie subponderali, arată Science Alert.
Totodată, aceștia au menționat că nu este înregistrat aproape niciun progres în acest sens, mai mult, aceștia au lansat in pachet de măsuri pe care guvernele și organizațiile să le pună în practică în vederea îngrijirii femeii însărcinate și a bebelușului, atât în timpul sarcinii, cât și a nașterii în peste 80 de țări cu venituri mici și medii.
Potrivit acestora, măsurile, dovedite și ușor de implementat, ar putea preveni peste jumătate de milion de nașteri de copii morți.
Măsurile din pachetul propus de cercetătorii au inclus furnizarea de suplimente de micronutrienți, proteine și energie, aspirină în doze mici, hormonul progesteron, educația privind efectele nocive ale fumatului și tratamente pentru malarie, sifilis și bacterii în urină.
Astfel, dacă femeile însărcinate ar avea la dispoziție steroizi și dacă medicii nu ar clampa imediat cordonul ombilical, ar putea fi prevenită și moartea a peste 475.000 de nou-născuți, a constatat cercetarea.
Suma necesară pentru implementarea acestor măsuri s-ar ridica la aproximativ 1,1 miliarde de dolari, însă reprezintă ”o fracțiune din ceea ce primesc alte programe de sănătate”, a declarat Per Ashorn, unul dintre autorii principali ai studiului.
Vezi și: Palpitațiile, cauzate de anxietate și schimbări hormonale. Cardiolog: Să fii zen te ajută foarte mult
Bebelușii subponderali, o situație frecventă
Potrivit datelor privind nașterile de la începutul acest secol, în perioada 2000-2020, din cele 160 de milioane de nașteri vii, aproximativ 35 de milioane de copii, adică 1 din 4 bebeluși, au fost fie prematuri, fie prea mici, situație în care aceștia au fost clasificați sub un nou termen de ”nou-născuți mici vulnerabili”.
”Destul de șocant, am descoperit că acest lucru este mult mai frecvent odată ce începi să te gândești la asta într-un mod mai nuanțat”, a afirmat Joy Lawn, de la London School for Hygiene and Tropical Medicine, cu privire la bebelușii prematuri sau sub greutatea ”standard”, stabilită în urmă cu mai bine de un secol ca fiind cea de 2,5 kilograme.
Bebelușii prematuri, riscuri
Fătul are nevoie de un termen complet intrauterin, de 40 de săptămâni, pentru a se dezvolta. Astfel, dacă se naște prematur, este posibil să nu se dezvolte suficient, iar acest lucru să ducă la o serie de probleme de sănătate.
Bebelușii prematuri tind să aibă probleme cardiace, cerebrale, pulmonare sau hepatice.
Unele dintre cele mai frecvente probleme de sănătate care afectează copiii prematuri sunt:
- apneea de prematuritate, pauzele temporare în respirație în timpul somnului
- displazia bronhopulmonară, plămâni subdezvoltați
- hemoragie intraventriculară sau sângerare la nivelul creierului
- enterocolită necrozantă
- septicemie neonatală
- flux sanguin anormal în inimă
- retinopatie de prematuritate, vase de sânge subdezvoltate în ochi.
Bebelușii prematuri prezintă, de asemenea, un risc mai mare de probleme de dezvoltare. Ei pot avea probleme de sănătate și mai târziu, în viață, inclusiv:
- paralizie cerebrală
- probleme de auz și de vedere
- dificultăți de învățare
- creștere slabă, notează Cleveland Clinic.
De asemenea, nașterea prematură poate avea un impact major și asupra femeii însărcinate, dar și asupra întregii familii.
Astfel, femeile care nasc prematur se pot confrunta cu:
- anxietate
- depresie postpartum
- tulburare de stres post-traumatic (PTSD)
- probleme în stabilirea legăturii emoționale cu bebelușul lor.
Vezi și: Depresia post-partum și cum înveți să fii mamă. Ce se întâmplă în primele 14 zile după ce naști. Radu Leca: Te lovește partea "minunată" a familiei. Cine m-a pus să-l aleg și să mai fac și copil
