Depresia postnatală, problemă de sănătate publică. Evoluție nefavorabilă fără tratament

Depresia postnatală afectează din ce în ce mai multe femei. Pentru a veni în sprijinul mămicilor care suferă de depresie post-natală, un parlamentar a depus o inițiativă legislativă care vine în sprijinul acestora.

”Este un pas important în lupta împotriva acestei tulburări care afectează tot mai multe mămici, indiferent de vârstă! La nivel mondial, din cauza creșterii ratei de suicid pe fondul depresiei, această tulburare a devenit una dintre cele mai studiate condiții psihiatrice.

Din păcate, în România nu există un sistem național de sprijin pentru mame, așa cum au alte țări din lume, astfel că, de cele mai multe ori depresia post-partum nu este diagnosticată și, prin urmare, nu este tratată.

Fără evaluare de către specialiști și fără tratament, această afecțiune poate avea o evoluție lungă și cu efecte dăunătoare atât pentru mamă, bebeluș și întreaga familie.

Maternitatea vine cu schimbări majore în viața mamelor, iar în România, din păcate, gravidele și mamele nu beneficiază de măsuri de prevenție, de diagnosticare precoce și de tratament atunci când se confruntă cu o formă de depresie.

Numai în anul 2020 au născut 190.000 de mame, dintre care 110.000 au suferit de baby blues, iar 40.000 de depresie postnatală severă”, spune Lucica Muntean, parlamentar și inițiator proiectului.

Vezi și: Transpirația, cauze și tratament. Medic: Cel mai eficient, sigur şi neinvaziv tratament rămâne injectarea de toxină botulinică tip A

Factorii de risc care duc la depresia postnatală

Factorii de risc determinanți în cauzalitatea depresiei postnatale sunt multiplii, iar rezultatele cercetărilor în domeniul depresiei postnatale demonstrează, încă o dată în plus, necesitatea conștientizării acesteia în rândul populației, cu scopul de a diminua incidența factorilor de risc și a optimiza rezultatele de sprijin a gravidelor, mamelor și bebelușilor.

”Acesta este contextul general care a stat la baza inițiativei mele legislative, care reprezintă un prim pas către educația populației privind tulburările psihice și către formarea unor comunități de sprijin pentru mamele post-partum”, mai notează parlamentarul.

Săptămâna conștientizării depresiei

”Săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum” vizează sprijinirea și sensibilizarea populației pentru adoptarea acelor schimbări necesare privind sănătatea mentală a gravidelor și mamelor, prin promovarea politicilor de bune practici/intervenție privind îngrijirea interdisciplinară, instruirea cu privire la factorii de risc și impact, detectarea precoce a depresiei, precum și modalități eficiente de prevenție/intervenție.

”Practic, este vorba despre instituirea Programului ”Săptămâna conștientizării depresiei post-partum” ca săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum, perioadă ce va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie – Ziua Europeană de combatere a depresiei.

Totodată, ”Săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum” reprezintă unul dintre eforturile de îmbunătățire a practicilor în jurul sănătății mintale materne, de care România are nevoie, dar și un impuls pentru Departamentul de Sănătate Publică al statului pentru elaborarea reglementărilor și politicilor în domeniu, precum și pentru asigurarea resurselor necesare în abordarea problemei depresiei post-partum.

”Săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum” urmărește consolidarea și garantarea drepturilor persoanelor cu depresie postnatală, dreptul la educație a populației privind sănătatea mentală maternală, dreptul la demnitate, sănătate, la asistența medicală sau la alte servicii publice, în condiții de egalitate și nediscriminare a tuturor gravidelor, mamelor și bebelușilor.

Niciunei mămici nu trebuie să îi fie rușine că suferă de depresie post-partum. Fără tratament această afecțiune poate avea o evoluție lungă și cu efecte foarte grave!”, mai explică parlamentarul.

Vezi și: Rinoplastia, intervenția de corectare a nasului. Când este indicată

Depresia de după naștere, SIMPTOME

Depresia cuprinde simptome precum:

- dispoziția tristă - în cea mai mare parte a timpului

- lipsa interesului pentru activitățile care înainte îți aduceau bucurie

- modificări ale apetitului - fie a dispărut pofta de mâncare , fie ai o poftă incredibilă

- apar și modificări ale somnului - în momentele în care este liniște în casă, doarme copilul său copii, tu nu poți dormi și te gândești la lucrurile neplăcute de peste zi sau, dimpotrivă, ai vrea să tragi draperiile pe geam și să dormi toată ziua.

- oboseală

- sentimente de vinovație, autodevalorizare - simți că greșești în multe privințe, că nu mai ești cea de dinainte

- probleme de concentrare, îți este greu să iei anumite decizii

- gânduri de ați face rău în vreun fel

Netratarea unui episod depresiv în timpul sarcinii sau în perioada următoare nașterii, atrage după sine consecințe pe termen lung și scurt atât asupra mamei cât și asupra bebelușului și copilului prin slabă funcție cognitivă - vocabular sărăcăcios sau coeficient de inteligenţă mai scăzut; atașament nesigur; bebelușul nu reușește să își ajusteze starea emoțională și ajunge să fie foarte agitat și să plângă mult.

”Tratamentul depresiei în perioada perinatală duce la apariția îngrijorărilor legate de efectele adverse ale medicamentelor și cum anume afectează ele fătul sau bebelușul, în cazul în care alăptați, motiv pentru care multe mame prefera psihoterapia, însă în anumite cazuri este de depresie se recomandă și tratament medicamentos și psihoterapia”, mai explică medicul.

Citește mai departe AICI