Medicina școlară nu poate fi acoperită pe întreaga rețea de învățământ din țară. Acest segment este unul deficitar. Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a precizat că se are în vedere extinderea cabinetelor școlare, însă există neajunsuri în acest domeniu.
”Este o prioritate extinderea cabinetelor școlare. În România sunt 700 de medici care lucrează în medicina școlară și avem 7000 de școli în 18.000 de localități”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, la Antena 3.
Masca, la nivel de recomandare
Anul școlar va începe pe data de 5 septembrie. Oficialii din Ministerul Sănătății recomandă purtarea măștii de protecție în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun. În unitățile de învățământ nu va fi obligatorie purtarea măștii de protecție.
”Cred că părinţii îşi doresc două lucruri: copiii lor să poată să meargă la şcoală, iar prezenţa lor la şcoală să fie cât mai sigură. Sigur, nimeni nu poate să ofere o garanţie perfectă că nu vor fi cazuri de îmbolnăvire, ar fi o minciună, dar important este să fie cât mai puţine şi dacă un copil este infectat, să stea cinci zile la domiciliu, în izolare. Cred că asta trebuie să fie filosofia”, a mai precizat sursa citată.
Vezi și: Cartofii, risc pentru sănătate. Conțin o toxină și pot duce chiar la deces. Când devin periculoși
Organizare în școli
În contextul pandemiei de coronavirus, ministrul Sănătății susține că sălile de clasă trebuie să fie bine aerisite, iar grupurile sanitare să fie dotate cu apă, săpun și dezinfectant pentru a preveni răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus.
”Școlile trebuie să aibă organizate grupurile sanitare, care să fie accesibile, să aibă apă și săpun. Clasele să fie aerisite cât mai frecvent. Masca va fi recomandată, nu impusă. Părinții să înțeleagă că dacă își duc copiii la școală cu un mijloc de transport în comun, utilizarea măștii reduce riscul ca acel copil să se îmbolnăvească, să răspândească virusul”, a mai precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Recomandări pentru părinți
Părinților li se recomandă să nu îi trimită pe copii la școală dacă aceștia prezintă semne de boală. Chiar dacă este vorba de o viroză, elevii trebuie ținuți acasă.
”La începutul anului școlar se desfășoară triajul epidemilogic, în sensul că dacă un copil este răcit, prezintă semnul unei viroze sau boli infecțioase, atunci este îndrumat la domiciliu și părinții ar trebui să înțeleagă acest lucru. Este spre binele copilului. Răceala poate fi de mai multe feluri, inclusiv COVID”, a mai subliniat Rafila.
Vezi și: Bolile de piele, frecvente vara. Medic: Clorul şi alte substanţe dezinfectante utilizate pentru curăţare pot provoca tot felul de alergii
Măsuri privind resursa umană
Strategia propune implementarea mai multor măsuri, între care îmbunătățirea guvernanței și actualizarea cadrului legislativ în domeniul resurselor umane în sănătate la standardele europene și cerințele OMS.
Mai exact, se are în vedere îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sănătate prin reglementare, retenție, evaluarea și dezvoltarea continuă, actualizarea învățământului universitar medical și farmaceutic la cerințele europene prin formarea profesională bazată pe competențe, îmbunătățirea cadrului privind educația medicală continuă și formarea postuniversitară adecvată a personalului medical, crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare și analiză a resursei umane în sănătate și implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, pentru asigurarea condițiilor adecvate de muncă, instruire și motivare.
Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul resurselor umane în sănătate, documentul propune ca indicatorii de referință să fie cei conturați în cadrul obiectivului pentru dezvoltare durabilă „Sănătate şi Bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă”, din cadrul agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Astfel, unul dintre principalii indicatori este densitatea lucrătorilor din domeniul sănătății, care măsoară dimensiunea forței de muncă din domeniul sănătății raportată la 100.000 de locuitori.
Aceast indicator se măsoară pe baza densității medicilor, asistenților medicali și moașelor, personalului stomatologic și farmaceutic.
Un alt indicator care va fi urmărit este acoperirea serviciilor de sănătate esențiale, definit ca acoperirea medie a serviciilor esențiale bazată pe intervenții de urmărire (care includ sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului și a copilului, boli infecțioase, boli netransmisibile și capacitatea și accesul la servicii) în rândul populației generale și a celor defavorizate.
O măsură disponibilă pentru a urmări progresul în acest sens este Indexul Acoperirii Universale a Sănătății (UHC). Indicele UHC este pe o scară de la 0 la 100, unde 100 este valoarea maximă.
UHC este media geometrică a 14 indicatori care măsoară acoperirea serviciilor esențiale, inclusiv sănătatea reproducerii, a mamei, a nou-născutului și a copilului, bolile infecțioase, bolile netransmisibile și capacitatea și accesul la servicii, în rândul populației generale și a celor defavorizate.
Citește mai departe AICI
