Atenție mare la ce mănânci! Zacusca sau murăturile te pot băga în spital

Una din trei zacuște conține zahăr adăugat

Familia zacuștelor e mare, având reprezentanți foarte populari în toată zona balcanică (ajvar, pindjur, liutenita, kyopolou, turcescul biber salçasi și altele). Moda alimentației fără carne și cu mai puțină carne a încurajat răspândirea zacuștei în toată lumea.

Face deliciul intrărilor la orice masă

Preparată din legume proaspete (vinete, gogoșari, ceapă, tomate, morcovi, dovlecei etc., condimentate cu sare, piper, foi de dafin, ardei iute), cu ulei, prin prăjire/fierbere lentă, pusă în recipiente de sticlă și sterilizată, se prezintă ca o tocană scăzută, de culoare roșie-caldă, foarte aromată, gustoasă, aproape totdeauna picantă.

Experții APC au analizat conținutul a 27 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, 14 mărci de zacuscă de/cu vinete, 5 mărci de zacuscă de/cu fasole și alte 9 mărci de zacuscă (macedoneană, bulgărească, țărănească, cu pește).

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: 1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; 2. Analiza informațiilor nutriționale.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor analizate sunt următoarele: hribi, vinete coapte, ghebe, gălbiori, bureți de fag, hribi, ciuperci pleurotus, ciuperci champignion, carne de pește separată mecanic, fasole, gogoșari copți, pastă de ardei dulce, tomate, morcovi, ceapă, ardei gras, ardei roșu, pastă de roșii, ardei capia copți și decojiți, piure de cartofi, ulei de floarea soarelui, piper, foi de dafin, usturoi, zahăr, sare, amidon din porumb și amidon de cartofi.  

Murăturile în oțet ne pot îmbolnăvi de cancer gastric

Iubite de foarte multă lume, murăturile sunt un adevărat deliciu. Din lipsă de timp sau comoditate, alegem produsele din comerț, în defavoarea celor produse în casă. Rezultatul? Riscul de intoxicații sau boli canceroase.

Asociația Pro Consumatori a analizat conținutul a 52 mărci de murături, comercializate în marile structuri comerciale.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: Analiza ingredientelor folosite la fabricarea murăturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere; Analiza informațiilor nutriționale; Analiza aditivilor alimentari folosiți la fabricarea murăturilor pentru prezentarea unor puncte de vedere; Prezentarea avantajelor și a regulilor specifice preparării conservelor de casă.

Analiza ingredientelor

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de murături analizate sunt următoarele: apă, sare, zahăr, ardei gras roșu, ardei paprika, ardei de Jamaica, ardei iuți, ceapă, varză albă, pepene, ghebe, ciuperci, gogonele, mere, păstârnac, piper boabe, mărar, morcov, usturoi, boabe de muștar, oțet din vin, oțet din cereale, oțet din alcool, oțet din vin alb, oțet din porumb, sirop de glucoză-fructoză, verdeață, semințe de coriandru, plante aromate, foi de dafin, frunze de țelină, cimbru, coriandru, ienibahar.

Cele mai frecvente modificări ale produselor supuse conservării și păstrării se referă la schimbarea caracteristicilor fizice (de formă și senzoriale, ale structurii), producerea de reacții și substanțe de reacție (gaze, lichide), pierderea de umiditate și substanțe utile, dezvoltarea de medii cu elemente microbiene dăunătoare sau chiar folositoare (bacterii, mucegaiuri, ciuperci), scrie adevărul.ro.  

În afară de folosirea aditivilor, se știe că în industria alimentară se folosesc și trucuri tehnologice menite să crească randamentele, productivitatea și profitul. Dacă se mai ia în calcul și faptul că nu există certitudinea faptelor și a calității declarate, totul înclină în favoarea opțiunii pentru conservele de casă. Aceste metode sunt mai ales metode combinate, cum este cazul liofilizării, care înseamnă o uscare a alimentului la temperaturi negative, foarte scăzute, larg aplicată în cazul congelării semifabricatelor alimentare (fructe, legume, leguminoase, carne, cafea, hrană pentru alpiniști).