Substanțele toxice din casa ta, cum ții bolile la distanță

În general, în toate locuințele sunt substanțe toxice. Pe unele le cumperi, altele se acumulează în mod natural. Pe lista substanțelor cu potențial toxic pot fi incluse lejer: materialele de construcție, produse de curățat, perdele de duș, mobilierul, covoare și alte obiecte comune, dar și praful, spun experții de la Institutul Național american de Sănătate.

Cum își ții familia la distanță de boli

Eliminarea acestor substanțe poate ajuta la menținerea siguranței dumneavoastră și a familiei, arată aceștia. Iată sugestiile lor:

- Curățați vasele, hainele, podelele, perdelele, mobilierul și orice altceva doar cu produse care pe a căror etichetă scrie clar că sunt netoxice. Au fost și în România numeroase cazuri de copilași care au ingerat substanțe folosite la curățenie, unii dintre ei decedând din cauza asta.

- Ștergeți praful folosind o cârpă umedă. Nu e de glumit, în ziua de azi alergia la praf are proporții pandemice, afectând peste 150 milioane de persoane în Europa. Între anii 1960 și 1980 s-a deonstrat, prin mai multe studii, că cele mai importante alergene din praful din casă care induc frecvent afecțiuni alergice (rinocojunctivite, astm, etc.) sunt acarienii care trăiesc și proliferează în el.

- Utilizați un mop umed pentru a curăța podelele, din exact aceleași motive enunțate mai sus, plus că pe jos se depune și praful pe care-l aducem de afară.

- Aspirați cu aparate dotate cu un filtru de aer cu particule de înaltă eficiență (HEPA), are sunt în acest moment cele mai eficiente.

- Deschideți o fereastră sau utilizați un sistem de climatizare pentru a îmbunătăți circulația aerului. Și lăsați lumina soarelui să pătrundă în casă. Un studiu recent, pe care DC MEDICAL l-a promovat, a arătat că aceasta distruge bacteriile din praful din casă.

- Mențineți în mod corespunzător sistemul de ventilație al casei. Acesta trebuie curățat periodic, iar filtrele schimbate.

- Spălați-vă de multe ori mâinile voastre și pe cele ale copiilor, e cea mai bună și cea mai simplă metodă ca să te protejeze de boli transmisibile și de bacterii.

Cum faci efectiv curățenie

Toată lumea știe, în principiu, cum se face curățenia acasă. Același lucru e valabil și pentru curățenia de la birou: la urma urmelor, nu e ceva extraordinar de complicat, dimpotrivă. Și totuși, dacă întrebi un profesionist în curățenie, nu e deloc așa. Curățenia – acasă sau la birou – nu este deloc ceva simplu.

În primul rând, cele mai murdare spații (atât la birou, cât și acasă) nu sunt cele la care te-ai putea aștepta. Bucătăria este, în majoritatea cazurilor, un loc extrem de propice pentru germeni, fiind un mediu cald și umed, în care, pe deasupra, există întotdeauna resturi de mâncare rămase pe blatul mesei, pe aparatele de preparat mâncarea, pe plită, tocătoare, mânerele sertarelor și ale cuptorului etc.

Bureții de spălat vase și prosoapele, pepinieră de bacterii periculoase

Un studiu derulat de National Safety Foundation din SUA arată că peste 75% din bureții folosiți pentru a spăla vasele, precum și prosoapele textile de bucătărie, sunt contaminate cu bacterii ca Salmonella și E. coli – față de doar 9% din robinetele de la baie.

De asemenea, potrivit unui studiu recent efectuat în România, 48% dintre angajații firmelor din România au declarat că locul cel mai murdar de la birou este tastatura calculatorului, urmat la mare distanță de geamuri (31%), toaletă (15%) și de propriul scaun (7%). Tot 48% dintre angajați au spus că firmele de curățenie nu ajung niciodată să curețe tastatura computerului, 29% au indicat colțurile camerelor, 21% spațiul de sub birouri și numai 3% toaletele.

Nu folosi aceleași lavete pe peste tot

Pentru a evita contaminarea diferitelor obiecte și suprafețe, companiile specializate în curățenie aplică niște metodologii și standarde riguroase. Igienizarea spațiilor de interior nu înseamnă neapărat utilizarea unor soluții dezinfectante extrem de puternice, ca în spitale, ci și, mai ales, evitarea contaminării prin utilizarea acelorași lavete, găleți etc.

„Profesioniștii folosesc un așa-numit «cod al culorilor» pentru a delimita zonele de lucru, pentru fiecare dintre acestea utilizând lavete de culori diferite, precum și substanțe și echipamente specifice. Astfel, la curățarea toaletei, unde se utilizează soluții cu puternic efect antimicrobian, se folosesc lavete de culoare roșie. În bucătărie, pe de altă parte, sunt folosite lavete de culoare verde. Culoarea galbenă este folosită în zone precum chiuveta, cada, dulapul din baie, oglinda și gresia. Albastrul este utilizat de obicei în acele locuri unde nu sunt folosite celelalte culori, cum ar fi birourile, holurile de trecere sau recepția", explică Ionel Ghiță, managerul unei companii de curățenie.

Cum procedează, prin urmare, profesioniștii? Iată câteva sfaturi:

- Folosiți soluții dezinfectante pe suprafețele pe care le atingeți în mod frecvent: soluții pe bază de alcool pentru tastatura calculatorului, blatul mesei de bucătărie și interiorul frigiderului. La fel și clanțele și întrerupătoarele, printre cele mai murdare obiecte din casă sau birou, ca de altfel orice obiect pe care puneți mâna în mod frecvent: telecomenzi, telefon, tabletă. Nu refolosiți lavetele acestea în alte zone din casă sau birou.

- Buretele pentru spălat vasele se poate dezinfecta fie într-un litru de apă cu o jumătate de lingură de înălbitor, fie umezit și lăsat timp de circa un minut în cuptorul cu microunde; atenție, nu îl lăsați prea mult, riscați să se topească! Cel mai bine îl schimbați la fiecare săptămână!

- Chiuveta din bucătărie sau din zona de luat masa (de regulă din inox) trebuie curățată frecvent, preferabil cu un detartrant slab, pe bază de oțet.

- Cada, vasul de toaletă și chiuveta din baie trebuie curățate des, măcar de două-trei ori pe săptămână, cu o soluție slabă cu înălbitor sau cu un dezinfectant pe bază de alcool. Nu refolosiți lavete utilizate în alte locuri. Suplimentar, chiuveta și bateriile trebuie detartrate. Acordați atenție și colțurilor, precum și faianței și pardoselii din apropierea căzii; în general, zonele umede sunt un teren fertil pentru bacterii periculoase.