Lipsa de aer este cunoscută în termeni medicali ca dispnee. Aceasta poate fi provocată din mai multe cauze medicale. Dispneea este termenul medical utilizat pentru a descrie respiraţia grea şi senzaţia de lipsa de aer. Aceasta poate apărea în urma efortului fizic pronunţat, dar şi drept simptom al unor afecţiuni serioase. Aşadar, dacă aceasta persistă, poate fi un semn că ai o problemă şi ar trebui să mergi la medic.
Lipsa de aer, cauze
Ioana Zamfirescu medic specialist medicină de Urgență a explicat care pot fi cauzele care pot duce la dispnee.
”Dispneea o senzație de dificultate în respirație pe care pacientul o resimte, mai ales atunci când există un dezechilibru între homeostazia gazelor respiratorii, oxigen și dioxid de carbon, dar nu numai. Atunci când este afectat orice dintr-o respirație normală, pornind de la centrii nervoși de la nivelul trunchiului cerebral, hemoreceptorii centrali pentru dioxidul de carbon, hemoreceptorii periferici pentru oxigen, mecanoreceptorii de la nivel pulmonar care sunt stimulați de dispensie, receptorii care sunt stimulați de diverse toxice inhalate sau mecanoreceptorii de la nivelul musculaturii respiratorii, toate acestea dacă sunt afectate pot cauza senzația de dispnee.
Cele mai frecvente cauze sunt afectarea căilor respiratorii superioare, epiglotita, laringita, angioedemul care apare atunci când există o inflamație din cauza unei alergii la nivelul țesuturilor moi ale feței sau ale gâtului. Patologia pulmonară cronică, astmul, BPOC, infecțiile pulmonare, pneumonia, bronșita, afectarea pleurei prin afectarea de lichid și gaze, pneumotoraxul. Totodată, patologia cardiacă, tulburările de ritm, boala cardiacă ischemică, toate pot da senzația de dispnee.
Există și patologie multisistemică atunci când organimul intră în acidoză metabolică și, din nou, prin mecanisme compensatorii încearcă să respire mai repede și dă senzația de dispnee. Intoxicațiile sau, inclusiv, sarcina în lunile avansate pot da senzația de dispnee”, a explicat dr Ioana Zamfirescu, la Digi 24.
Lipsa de aer, ce trebuie să faceți
Un consult medical este esențial atunci când lipsa de aer este una acută, iar respirația este îngreunată.
”La domiciliu ideal ar fi pentru orice pacient care își cunoaște patologia cronică, care este deja în evidență, să ia legătura cu medicul curant și dacă acesta îi recomandă, el își poate suplimenta medicația cronică, ori bronhodilatatoare, antiinflamatoare steroidiene, diuretice în cazul în care este o cauză cardiacă. Pacientul trebuie neaparat să își anunțe medicul de familie sau medicul curant.
În cazul în care pacientul are semne de insuficiență respiratorie acută cu tegumente palide, cu transpirație, cu cianoză la nivel extremităților, o respirație cu o frecvență foarte mare sau foarte mică, atunci, noi, în primul rând stabilizăm pacientul. Se administrează oxigen pe mască, se fac diverse intervenții de respirație mecanică, CPAC, intubație cu ventilație mecanică, se administrează medicație în funcție de cauza care a dus la apariția dispneei.
După ce se stabilizează pacientul, începem să efectuăm diverse investigații pentru a stabili cauza. Pentru pacienții care nu sunt în insuficiență respiratorie începem prima dată investigațiile”, a mai explicat medicul.
Vezi și: Ce să NU faci în caz de cutremur. Ciuhodaru, ghid de supraviețuire
Dispneea, lipsa de aer, efect al mai multor boli. Medic: Diagnosticarea este relativ dificilă
Dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog, explică pe pagina sa de Facebook care sunt bolile din cauza cărora poți rămâne fără aer.
”Diagnosticarea dispneei este relativ dificilă deoarece se găsește în mai multe categorii de diagnostic și pentru asta este foarte importantă efectuarea unor investigați treptate, care de multe ori trebuie să implice colaborarea mai multor medici.
Diagnosticul, măsurarea și tratamentul la timp joacă un rol major în controlul dispneei și în asigurare unei bune calitati a vieții. Dacă examinările clinice, analizele de sânge, ecocardiografia, radiografia toracică și spirometria nu reușesc să diagnosticheze dispneea, vor fi utilizate alte teste diagnostice, cum ar fi testul de efort cardiopulmonar (CPET) care are un rol foarte important în evaluarea funcției cardiopulmonare a organismului”, a explicat dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
