De când a început pandemia COVID-19, mulți dintre noi au ajuns să muncească de acasă și să facă din ce în ce mai mult un lucru banal care, spun cercetătorii, ne poate agrava depresia și...
Încă din timpul primul val de COVID-19 din martie 2020, mulți oameni au devenit brusc mai sedentari, deoarece au respectat ordinele de a rămâne acasă sau au optat pentru autoizolare. Cercetările publicate recent au descoperit că persoanele care au continuat să petreacă o perioadă mai mare de timp stând jos în săptămânile care au urmat au fost susceptibili de a avea simptome mai mari de depresie. O investigație mai atentă a acestei asociații ar putea juca un rol în a ajuta oamenii să-și îmbunătățească sănătatea mintală.
Pe măsură ce oamenii au respectat ordinele de carantină sau s-au autoizolat în primele luni ale focarului de COVID-19, naveta zilnică s-a transformat într-o plimbare între patul din dormitor și sufragerie sau bucătărie. Făcând zilnic click pe linkurile de Zoom pentru întlniri online, a dispărut timpul în care mergeam pe jos către sălile de ședințe, iar vizionarea filmelor de pe Netflix sau Amazon a înlocuit timpul dedicat sălii de sport.
Pe scurt, foarte mulți oameni au devenit brusc mai sedentari în timpul pandemiei. Cercetările publicate recent au descoperit că persoanele care au continuat să petreacă o perioadă mai mare de timp jos între aprilie și iunie 2020 ar putea avea simptome mai mari de depresie. O investigație mai atentă a acestei asociații ar putea juca un rol în a ajuta oamenii să-și îmbunătățească sănătatea mintală.
„Statul jos este un comportament periculos”, a spus Jacob Meyer, profesor asistent de kinesiologie la Iowa State University și autor principal al unui nou studiu publicat în jurnalul Frontiers in Psychiatry (link direct studiu) . „Este ceva ce facem tot timpul fără să ne gândim la asta”.
În calitate de director al Laboratorului Wellbeing and Exercise de la ISU, Meyer și echipa sa se uită la modul în care activitatea fizică și comportamentele sedentare sunt legate de sănătatea mintală și modul în care schimbările aduse acestora influențează modul în care oamenii gândesc, simt și percep lumea.
„În martie 2020, știam că boala COVID ne va afecta comportamentul în multe moduri ciudate pe care nu le putea prevedea”, a spus Meyer.
Pentru a obține o imagine a acestor schimbări, Meyer și o echipă de cercetători au organizat, în studiu, un sondaj cu peste 3.000 de participanți, din toate cele 50 de state și din Districtul Columbia din SUA. Participanții au raportat singuri cât timp au petrecut făcând activități, cum ar fi a sta jos, uitându-se la ecrane și făcând exerciții, și modul în care aceste comportamente sunt comparate cu perioadele de dinainte de pandemie. Folosind scale clinice standard, ei au indicat, de asemenea, modificări ale bunăstării lor mentale (de exemplu, depresie, anxietate, senzație de stres, singurătate).
„Știm că atunci când activitatea fizică a oamenilor și timpul petrecut în fața ecra0elorn se schimbă, asta este legat de sănătatea lor mintală în general, dar nu am văzut cu adevărat date din populație ca ăspuns la o schimbare atât de bruscă precum a fost aceasta”, a spus Meyer.
Datele sondajului au arătat că participanții care îndeplineau Orientările privind activitatea fizică din SUA (adică 2,5-5 ore de activitate fizică moderată până la viguroasă în fiecare săptămână) înainte de pandemie și-au scăzut activitatea fizică cu 32%, în medie, la scurt timp după ce restricțiile legate de COVID-19 au intrat în vigoare. Aceiași participanți au raportat că se simt mai deprimați, anxioși și singuri. Meyer și colegii săi cercetători și-au publicat primele descoperiri în Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătății Publice, anul trecut. Dar studiul a continuat.
Datele publicate zilele trecute de Meyer în Frontiers in Psychiatry au servit drept o continuare pentru a vedea dacă, la participanții studiului, la un an de la declanșarea pandemiei, comportamentele și sănătatea mintală s-au schimbat. Participanții au completat același sondaj în fiecare săptămână, între aprilie și iunie anul acesta.
„În cel de-al doilea studiu, am descoperit că, în medie, oamenii și-au văzut sănătatea mintală îmbunătățită pe parcursul perioadei de opt săptămâni”, a spus Meyer. „Oamenii s-au adaptat la viață în timpul pandemiei. Dar pentru persoanele ale căror timpi de stat jos au rămas mari, simptomele lor depresive, în medie, nu s-au recuperat în același mod ca ale tuturor celorlalți”.
Meyer a subliniat că găsirea unei „asocieri” între statul jos și sănătatea mintală nu este același lucru cu a spune că a sta mai mult așezat provoacă depresie. El a spus că sunt posibile ambele variante: oamenii care au fost mai deprimați au avut tendința să stea mai mult sau că cei care au stat mai mult au devenit mai deprimați. Sau că ar fi putut exista un alt factor pe care cercetătorii nu l-au identificat.
„Este cu siguranță demn de mai multe investigații”, a spus Meyer, adăugând că datele sondajelor lunare din iunie 2020 până în iunie 2021 urmează să devină disponibile public în curând. „Cred că este foarte important să fim conștienți de unele dintre schimbările subtile pe care le-am făcut în timpul pandemiei și de modul în care acestea ar putea fi benefice sau dăunătoare, pe măsură ce privind cealaltă parte a vieții pandemice.”
Meyer a spus că atât adoptarea cât și renunțarea la un obicei este foarte dificilă, chiar și atunci când cineva dorește să-și schimbe comportamentul. Dar speră că mai mulți oameni vor recunoaște că chiar și puțină mișcare le poate îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală și să încerce să găsească modalități de a le integra exercițiile fizice în rutina lor.
Meyer a recomandat oamenilor să ia pauze de sstat în picioare, atunci când stau pe scaune pentru perioade lungi de timp.
„Dacă nu mai mergeți pe hol pentru întâlniri face to face, puteți încorpora acea pauză făcând o scurtă plimbare înainte și după întâlnirea online”, a spus Meyer.
Oamenii care lucrează de acasă pot încerca să se plimbe prin bloc sau în jurul lui înainte și după ce termină programul de lucru pentru a-și imita naveta de dinainte de pandemie, ceea ce îi va ajuta fizic și mental, a concluzionat Meyer.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
