
Când și de ce trebuie să faci colonoscopia mai des pentru a preveni cancerul colorectal!
Cancerul colorectal reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate prin cancer la nivel mondial, însă depistarea precoce și prevenția pot salva vieți. Colonoscopia este metoda cea mai eficientă atât pentru diagnostic, cât și pentru îndepărtarea polipilor precancerigeni, reducând astfel riscul apariției bolii. Este important să știi când și cât de des trebuie să faci această investigație, mai ales dacă în urma unei colonoscopii ți-au fost descoperiți polipi.
Cât de des se recomandă colonoscopia
Colonoscopia este o investigație esențială în prevenția și depistarea cancerului colorectal, iar frecvența cu care trebuie repetată depinde de rezultatele și particularitățile fiecărui caz. Dr. Eliza Gangone, medic primar Chirurgie Generală la Spitalul Clinic SANADOR, explică cât de importantă este monitorizarea periodică, mai ales atunci când în urma investigației sunt identificați polipi care necesită o supraveghere mai atentă.
"Dacă la 45-46 de ani rezultatul este normal, se repetă din 5 în 5 ani. Există însă situații speciale, de exemplu, dacă un pacient și-a făcut colonoscopia și s-a descoperit un polip care, în cel mai fericit caz, nu a fost malign. În acest caz, colonoscopia trebuie repetată mai des, la maximum 2 ani.
Așadar, dacă ai polipi, chiar dacă nu sunt displazici, e obligatoriu să faci colonoscopie din 2 în 2 ani. Dacă colonoscopia este normală, atunci următorul control se face din 5 în 5 ani.
Poate fi eliminat un polip în timpul colonoscopiei. Acesta este unul dintre marile avantaje ale colonoscopiei: polipul poate fi îndepărtat complet, în mod radical, bineînțeles în funcție de dimensiunea și aspectul său", a explicat Dr. Eliza Gangone, medic primar Chirurgie Generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Colonoscopia, când e necesară spitalizarea
Pentru pacienții vârstnici sau cei cu multiple afecțiuni asociate, care nu pot urma pregătirea colonoscopiei acasă, există opțiunea spitalizării de zi.
"De asemenea, există varianta spitalizării de zi, recomandată în special pacienților vârstnici sau cu multiple comorbidități, care nu pot face pregătirea pentru colonoscopie acasă. Aceștia sunt supravegheați în spital, primesc perfuzii și medicație corespunzătoare. Pregătirea constă în restricționarea alimentației (doar ceai sau supe clare) și administrarea unor medicamente care provoacă scaune multiple.
Acest lucru este necesar pentru a preveni deshidratarea severă și hipotensiunea care pot apărea în timpul pregătirii și care, în cazul unor pacienți cu probleme cardiace severe, pot conduce la lipotimii. Este important ca aceste complicații să nu apară acasă, ci sub supraveghere medicală", a explicat Dr. Eliza Gangone, medic primar Chirurgie Generală la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă02.09.2025, 15:51
-
-
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani02.09.2025, 12:32
-
Metforminul schimbă nivelul de cupru, fier și zinc din sânge02.09.2025, 11:14
-
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
De ce cancerul nu este considerat vindecat chiar și după ani de tratament. Dr. Beatrice Anghel: Vorbim de remisie
Medicamentele salvatoare de vieți nu ajung la pacienții din România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Suntem la 800 de zile de la aprobarea EMA
Manifestul DCNews, DCMedical și ARGUMENT susținut din Cluj, pentru o Românie în care sănătatea nu este un lux, ci o necesitate
România, progrese importante în sănătate. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Ritmul s-a accelerat. Nu ne oprim niciodată din a inova
Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Boala varicoasă, simptome și cauze. Semnul banal care trimite femeile la medic. Dr. Anca Chitic: Consecințele sunt grave
Tumorboard, rol esențial în cazul pacientului oncologic. Conf. univ. dr. Michael Schenker: Entitate extrem de importantă
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Urgențe urologice: semnele care cer intervenție imediată. Dr. Bogdan Pârlițeanu explică
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Inovația farma în comunism. Cătălin Radu, Bristol Myers Squibb: Nu se încuraja diferența de opinii
Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
Criza vârstei mijlocii a dispărut. Tinerii suferă cel mai mult de probleme de sănătate mintală
Medicina cu patru P-uri, aplicată în oncologie. Dr. Eduard Dănăilă (SANADOR): Personalizată, predictivă, preventivă și participativă
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Terapia hiperbară: cine o poate face. Dr. Mihai Băican: Funcționează ca un plămân extern
Cât costă medicamentele în România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Nivel minim
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.