Ministerul Sănătății schimbă IAR modalitatea de calcul a incidenței cazurilor. Moldovan: Sunt șase indicatori noi
Secretarul de stat dr. Andreea Moldovan a anunțat că Ministerul Sănătății schimbă, din nou, din mers, regulile după care se face calculul ratei rata de incidență a cazurilor COVID-19, coeficient în funcție...
Dr Andreea Moldovan, secretar de stat din Ministerul Sănătății a anunțat că rata de incidență a cazurilor COVID-19 va fi calculată în funcție de șase noi indicatori.
„Sunt șase indicatori. Am avut încă două variabile în interpretarea acestora, drept pentru care ne-am înțeles cu toții, că vom face simulări, iar mâine la ora 13 ne vom întâlni ca să tragem concluzia finală. Sunt practic indici de evoluție, de trend evolutiv, de rată de incidență, de capacitate de testare, de număr de cazuri pe o unitate teritorială, focar, fără focar, deci practic sunt niște indicatori tehnici pe care în momentul în care îi vom agrea cu toții, vom face fără niciun fel de discuție”, a arătat Moldovan.
„Oamenii se testează destul de puțin”
Ea a spus că și capacitatea de testare ar trebui să crească
„Dorim să avem o testare mai abundentă decât avem acum, tocmai pentru a avea o imagine mai bună a ceea ce se întâmplă în țară. Ştim că se fac PCR-uri şi capacitatea de testare este mai mare decât cererea actuală. Avem testele de Antigen rapide care sunt disponibile şi care pot să fie folosite începând cu luna decembrie şi sunt cu valoare pentru diagnostic pozitiv. Cu toate astea, oamenii se testează destul de puțin şi evită de multe ori să îşi facă acest test care, care cred că de multe ori le salvează viața. Dacă ştim ce se întâmplă, dacă ştim că este COVID, atunci automat persoana respectivă poate să ia şi măsurile de sănătate publică necesare”, a explicat Andreea Moldovan.
Secretarul de stat a arătat că trebuie schimbată modalitatea de lacul a ratei de incidență din cauza faptului că datele „la zi” nu sunt întotdeauna complete.
„Rata de incidentă de care vorbim se calculează pe un interval de 14 zile, doar că există un număr de teste care nu sunt raportate în timp util de către laboratoare şi de asemenea există un număr de teste care nu sunt alocate. Testele care nu sunt alocate, nu sunt în modul acesta, pentru că e nevoie de ancheta epidemiologică ce stabileşte apartenența cazului respectiv, astfel încât, având un număr de teste nealocate şi un număr de teste care nu sunt transmise în intervalul de timp optim de către laboratoare, am observat că există diferențe în calcul ratei de incidență, drept pentru care am convenit cu toții astăzi, să calculăm această rată de incidență luând în evaluare 14 zile, dar practic 14 zile care se opresc cu 3 zile anterior momentului vorbirii, tocmai ca acele cazuri pe care noi le luăm în calcul, să fim siguri că sunt cazuri alocate şi cazuri raportate corespunzător”, a spus Moldovan.
Calculat până cu 3 zile în urmă
Demnitarul a dat și un exemplu care arată că rata de incidență nu va mai fi „la zi”, ci calculată până cu trei zile în urmă.
„Practic, luăm 14 zile. Să zicem că suntem în data de 17. Noi putem să le luăm din data de 2 până în 16, doar că cele din 16 nu sunt întotdeauna alocate toate, drept pentru care există un număr de teste care nu aparțin nimănui și atunci nu avem unde să le punem. În momentul în care noi luăm în calcul datele de 1 până în 15 de exemplu, atunci automat, știm că testele pe care noi le luăm în calcul sunt teste deja introduse, deja alocate, deja aparținând cuiva și atunci calculul este mai corect așa. Dorim să facem testarea mult mai accesibilă și săptămâna aceasta dorim să iasă un nou ordin în acest sens, în care oamenii să aibă acces mai ușor la testare”, a declarat dr Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
