Ministrul Sănătății solicită suplimentarea paturilor din ATI
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a precizat într-o conferință de presă că vor fi suplimentate paturile din Terapie Intensivă (ATI).
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că se va suplimenta numărul paturilor din secțiile de Terapie Intensivă, pentru pacienții cu COVID-19.
„Sunt trei măsuri asupra cărora ne-am concentrat (...) Prioritățile au fost așa: prima dată am mers către spitale la care ne-ar fi plăcut să nu trebuiască să apelăm până astăzi. Am mers pentru suplimentarea paturilor. Am mers către spitale cu tradiție în tratarea bolilor cronice, am mers către spitalul Fundeni și avem acolo un număr de 70 de paturi cu oxigen și un număr de 14 paturi de terapie intensivă, care sunt, fie disponibile deja, fie în pregătire.
Am mers către Institutul Oncologic București, avem un număr de cinci paturi de terapie intensivă și avem cinci paturi pentru terapie acută care sunt disponibile la Institutul Oncologic București; 35 de paturi cu oxigen la Spitalul Colentina, două paturi de ATI la Spitalul Gerota. La Colțea, 16 paturi cu oxigen și avem și o creștere a numărului de paturi avizate în unitățile mobile - acele unități pe care le găsiți în curțile spitalelor cu experiență în tratarea pacienților cu COVID-19, spitale precum Nasta, Victor Babeș.
Vorbim de o creștere de 8 la 12 paturi la fiecare mașină și vorbim despre creșterea la 45 a paturilor de terapie intensivă de la Spitalul Pantelimon. Începând de mâine (luni, n.r.) vom avea 12 paturi în plus la Victor Babeș în București”, a declarat ministrul Sănătății.
„Aceasta este prima măsură pe care am luat-o în ultimele 48 de ore. A doua este regândirea și optimizarea fluxurilor medicale. Este o măsură în curs, ce are două obiective: reducerea presiunilor de pe UPU; pe lângă cifrele pe care le vedem zilnic de pacienți internați în terapie intensivă, sunt și pacienții care se află, uneori pentru mai mult timp decât ar trebui, în UPU. Pentru a degreva unitățile de primiri urgențe vom încerca lărgirea centrelor de evaluare și deschiderea de centre de evaluare pentru forme non-severe. Este un efort în care vom fi sprijiniți de Spitalul Monza, de Spitalul Victor Babeș, de Spitalul Județean Ilfov și, sperăm, de Centrul Caraiman.
Al doilea obiectiv al regândirii fluxurilor medicale este acela al redirecționării urgențelor de patologie non-covid către alte spitale care până în prezent nu au oferit îngrijire de urgență. Cu alte cuvinte, anumite spitale de cronici care, deși au baza materială și resursa umană pentru a oferi îngrijire urgențelor, nu au făcut-o întotdeauna. Va trebui un efort din partea acestor spitale pentru specialități precum ortopedie, ORL, urologie, chirurgie și așa mai departe.
Solicităm, de asemenea, o implicare mai puternică a rețelelor de spitale MAI MapN, a transporturilor și suntem sigur că vom primi ajutor. De altfel, o bună parte dintre ei s-au implicat, deja, cât se poate de serios în gestionarea acestei pandemii”, a mai precizat Voiculescu.
„A treia măsură este cea a concentrării tuturor forțelor în perioada următoare pe ceea ce este exigența momentului, și anume îngrijirea pacienților cu COVID-19. Asta ar putea să însemne amânarea unor operații elective, ar putea să însemne ca anumite spitale, respectiv anumite secții și anumite resurse umane vor fi concentrate pe tratarea pacienților COVID-19. Evident, că asta vine cu un cost. Evident că toate aceste măsuri vin, dacă vreți, nu doar de ceea ce sistemul sanitar face în mod obișnuit, ci costuri pentru cei care deja au avut de suferit în urma acestei pandemii. Avem o grijă deosebită pentru pacienții non-covid. De asemenea, în ultimele luni, prin modificarea Ordinului 555, am încercat să definim fluxuri separate pentru îngrijirea pacienților non-covid, peste tot acolo unde a fost posibil. (...)”, a mai precizat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
-
-
Combinația de analgezice care poate fi fatală18.04.2026, 20:53
-
Cât de sigur este gătitul fără ulei în air-fryer? Ce spun datele actuale18.04.2026, 19:28
-
Fructoza și efectele asupra metabolismului. Ce spun studiile18.04.2026, 18:10
-
Ce este tricloretilena și cum poate influența riscul de Parkinson18.04.2026, 16:17
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
