Un studiu recent arată că, din cauza pandemiei COVID-19, o mare parte dintre pacienții cu afecțiuni ortodontice au intenția de a amâna vizita la stomatolog și tratamentele pe care ar trebui să și se facă....
În contextul pandemiei COVID, aproximativ 60% dintre pacienții cu afecțiuni ortodontice au intenția de a amâna tratamentul, lucru cu atât mai periculos, întrucât anomaliile dento-faciale sunt asociate cu o respirație defectuoasă care atrage după sine alte probleme de sănătate, avertizează un studiu recent derulat de Ortho Institute în luna septembrie.
„Respirația normală este apanajul dezvoltării corecte a maxilarelor și dinților. Atunci când respirăm normal, nasul filtrează, încălzește și umezește aerul înainte ca acesta să ne intre în plămâni. Cei care nu pot respira pe nas, inspiră pe gură aer rece și uscat, plin de impurități și virusuri”, explică Ela Bănică, medic specialist ortodont, fondatorul institutului.
Dezvoltarea normală a cavității orale și dinții drepți înseamnă și o dezvoltare normală a căilor respiratorii. Legătura dintre funcțiile dentare și respirație încep încă de la naștere. Atunci când înghițim, limba pune o presiune pe bolta palatinală, dezvoltând în mod natural arcada superioară.
Epidemia modernă de afecțiuni cronice non-transmisibile, precum astmul, alergiile, apneea în somn, ADHD, depresia, anxietatea, disfuncțiile posturale, dinții înghesuiți și problemele ortodontice, se află în creștere în țările vestice și în cele industrializate. Aceste afecțiuni par a fi conectate, iar medicii susțin că un copil care prezintă unul dintre aceste simptome, tinde să prezinte și mare parte din restul. Studiile epidemiologice sugerează că la bază se află factori de mediu, mai degrabă decât factori de genetici.
„Contextul pandemic existent face ca aceste probleme să fie cu atât mai importante cu cât respirația nazală, corectă, protejează și de virusuri. De aceea, sfatul specialiștilor în ortodonție este ca, mai ales acum, tratamentul ortodontic să nu fie întrerupt, pentru că nu este doar o problemă estetică, ci una holistică ce are impact asupra întregii stări de sănătate”, explică Ela Bănică.
Copiii care respiră de obicei pe gură se vor confrunta cu numeroase probleme care le vor afecta aspectul și funcționalitatea: erupția excesivă a molarilor, rotirea mandibulei în sensul acelor ceasornicului, îngustarea arcadei superioare, boltă palatină înaltă, îngustarea maxilarelor, zâmbet gingival (expunerea excesivă a gingiei), malocluzii (suprapunerea incorectă a dinților), un aspect alungit al feței.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Care sunt etapele premergătoare pentru aplicarea fațetelor care să ofere un zâmbet strălucitor și de ce uneori se recomandă tratamentele ortodontice.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Alimentele și băuturile pe care le consumăm pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dentare.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
