Premiul Nobel pentru Medicină, Thoma Ionescu cel mai aproape de-a fi primul român laureat

Alexandra Mănăilă / 04 ian 2019 / 16:41
Prof.dr. Octavian Buda, titlularul catedrei de Istoria Medicinei de la UMF Carol Davila
Prof.dr. Octavian Buda, titlularul catedrei de Istoria Medicinei de la UMF Carol Davila

Marele chirurg și anatomist Thoma Ionescu a fost românul cel mai aproape de-a câștiga Premiul Nobel dintre toții nominalizații pe care i-a dat medicina românească. Și totuși, l-a ratat ,,la mustață”. Cum s-a întâmplat acest lucru și ce anume ar fi putut schimba cărțile câștigătoareîn favoarea inventatorului rahianesteziei înalte, a dezvăluit prof. dr. Octavian Buda, titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, pentru Interviurile DC News, transmise EXCLUSIV de DC MEDICAL.

Inițiatorul unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, Thoma Ionescu a studiat medicina la Paris, unde a devenit și prosector la Catedra de anatomie. Era un savant foarte bine cunoscut în Occident, în special pentru două contribuții absolut remarcabile, una legată de descrierea unei structuri anatomice ale rectului, fascia rectului care apare în premieră în Tratatul de anatomie publicat în 1895 la Paris.

,,Lui i se atribuie cea mai cuprinzătoare descriere, iar această fascie a rectului este de o importanță fundamentală în chirurgia colorectală, un lucru remarcabil. Însă câțiva ani mai târziu un mare anatomist german, extrem de puternic în spațiul științific occidental, Waldeyer rectorul Universității Friedrich Wilhelm de la Berlin, cel care a inventat termenii de cromozom și neuron, descrie și el această fascie iar în spațiul german începe să se răspândească cu deschidere către spațiul anglo american termenul de fascia Waldeyer, lucru care îl irită teribil pe Thoma Ionescu și cu un spirit de controversă foarte puternic își va impune pe plan internațional punctul de vedere. Deci Jonesco se luptă ca român și ca francez pentru contribuțiile sale în anatomie și și-a câștigat o reputație. Și astăzi găsim articole mai ales în spațiul francez care îi recunosc lui prioritatea”, a precizat prof.dr. Octavian Buda, medic primar psihiatrie, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici".

Denumirea de fascie waldeyer a fost completată de către francezi cu fascia waldeyer jonesco. Alții îi spun pur și simplu fascia recti (Ionescu Waldeyer), completează titularul catedrei de Istoria Medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București.

Pentru Premiul Nobel nu trebuie să aplici în nișe deja ocupate

Thoma Ionescu a fost propus pentru premiul Nobel în același an împreună cu Victor Babeș, ideea fiind mai puțin inspirată, fiindcă astfel cei doi români s-au concurat între ei, iar în final nu a câștigat niciunul. Cum a ratat Victor Babeș premiul Nobel află aici.

Chirurgul român a publicat numeroase articole despre rezecția simpaticului cervical în tratamentul anginei pectorale (1897), fiind cel care a gândit ablația simpaticului cervical.  Cu această cercetare a aplicat și pentru premiul Nobel, carte care s-a dovedit a fi necâștigătoare.

,,Este o problemă care l-a preocupat încă de prin 1896, un moment a colaborat și cu Victor Gomoiu, au fost niște certuri legate de prioritatea tehnicii propriu zise. Ideea a fost că în afecțiuni de tip angină pectorală sau în aritmii cardiace maligne ce nu pot fi ținute sub control să se practice această rezecție chirurgicală în sens terapeutic. Dar este o aplicație terapeutică foarte limitată și foarte redusă. A fost neglijență după părerea mea. Deja pentru chirurgia tiroidei se dăduse un premiu Nobel elvețianului Theodor Kocher, înainte de primul război mondial. Dacă vrei să ai șanse la aceste premii trebuie să știi să nu aplici în nișe care sunt deja ocupate. Dacă el aplica pentru contribuțiile sale la anesteziologie avea foarte mari șanse”, a subliniat prof. Buda.

Deschizător de drumuri în anesteziologie

Thoma Ionescu este cu adevărat remarcabil pentru că a extins anestezia rahidiană, rahianestezia la etajele superioare ale corpului, așa numita rahianestezie înaltă. În anul 1919 i-a apărut lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generală"), prin care face cunoscută publicului medical noua sa  metodă de rahianestezie la nivel cervical. În timpul unor vizite în Anglia și America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă", utilizabilă și la intervenții chirurgicale efectuate pe toracele superior și la gât, și a făcut demonstrații operatorii în clinici de renume.

,,A avut curajul să bage lichid anestezic în canalul rahidian undeva în zona cervicală și să obțină în acest fel o anestezie generală, inclusiv cu acces la operații la nivelul toracelui. Din punct de vedere cronologic este considerată prima metodă de anestezie generală din chirurgie, în afara acelor anestezice care se luau prin inhalare și care erau destul de periculoase, cu un hazard foarte mare și care nu erau foarte bine controlate. Asta i-a asigurat o notorietate internațională, toate tratatele de anesteziologie îl citează pe Thoma Ionescu cu această metodă și foarte interesant este faptul că în anumite intervenții chirurgicale extrem de laborioase se folosește nu numai anestezia generală intravenoasă, se mai aplică și această metodă de anestezie înaltă”, a povestit invitatul emisiunii DC Medical.

În opinia prof.dr. Buda, Thoma Ionescu a făcut o greșeală mare candidând cu ablația simpaticului cervical.

,,În loc să bată monedă pe faptul că este unul din deschizătorii de drumuri în anesteziologie și în loc să țină cont că la Premiul Nobel au mai candidat încă două personalități August Bier, cel care a introdus rahianestezia și un francez legat și el de aceste cercetări, cel care a pus rahianestezia la punct, el candidează pentru contribuții la chirurgia simpaticului cervical și a gâtului”, e de părere medicul psihiatru. Specialistul crede că dintre toți românii candidați la premiul Nobel, Ionescu a fost cel mai aproape de-a lua acest premiu.

Celălalt candidat, August Bier a început în a doua jumătate a carierei sale să facă o promvare intense a homeopatiei și oarecum să se distanțeze într-o primă fază de această metodă de rahianestezie și cum Fundația Nobel nu dă premiul Nobel celor care au preocupări de medicină alternative, acesta a ieșit din cărți.

,,Dacă Toma Ionescu aplica pentru anestezie cred că el ar fi fost primul laureat al Premiului Nobel al școlii de medicină românești. Până la urmă cel care a introdus anestezia spinală trebuia răsplătit cu premiul Nobel”, a spus prof.dr. Octavian Buda.

 Întregul interviu video îl puteți urmări aici

 

 

Articole Recomandate

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24