Primul deces de Omicron s-a înregistrat în Australia
Autoritățile din Australia au anunțat primul deces cauzat de tulpina COVID.
Australia a raportat luni primul deces cauzat de noua variantă Omicron a virusului SARS-CoV-2 în contextul creşterii numărului de infectări, însă autorităţile centrale au decis să nu impună restricţii noi, întrucât ratele de spitalizare au rămas la niveluri reduse.
Acest deces, cel al unui bărbat în jurul vârstei de 80 de ani şi care prezenta afecţiuni preexistente, marchează un nou prag sumbru pentru Australia, care s-a văzut nevoită să renunţe la o parte din strategia sa de redeschidere în etape după aproape doi ani de lockdown-uri, din cauza recrudescenţei recente a pandemiei de coronavirus.
Varianta Omicron, despre care mai mulţi experţi în sănătate spun că pare să fie mai contagioasă dar mai puţin virulentă decât tulpinile precedente, a început să se răspândească în Australia chiar în momentul în care această ţară a început să relaxeze restricţiile privind majoritatea graniţelor sale interne şi le-a permis cetăţenilor australieni să revină din străinătate fără să mai fie plasaţi în carantină. Aceste măsuri au ridicat însă numărul infectărilor cu noul coronavirus la cel mai ridicat nivel din timpul pandemiei.
Autorităţile australiene nu au oferit mai multe detalii suplimentare despre acel deces cauzat de varianta Omicron, precizând doar că bărbatul a contractat virusul într-un azil pentru vârstnici şi a murit într-un spital din Sydney. "Acesta a fost primul deces cunoscut din statul New South Wales asociat cu varianta îngrijorătoare Omicron", a declarat Christine Selvey, medic epidemiolog la NSW Health, într-un mesaj video publicat de guvernul australian.
În ziua precedentă, şapte decese asociate COVID-19 au fost raportate în Australia. La nivel naţional au fost confirmate 10.186 de infectări noi, primul bilanţ zilnic ce depăşeşte pragul de 10.000 de infectări de la începutul pandemiei. Cele mai multe infectări au fost depistate în statele New South Wales şi Victoria.
"Deşi vedem o creştere a numărului de cazuri... nu vedem impactul lor asupra sistemului spitalicesc", a declarat Annastacia Palaszczuk, prim-ministrul statului australian Queensland, care a raportat 784 de cazuri noi şi patru spitalizări. După ce intervalul de aşteptare pentru a realiza un test COVID-19 a crescut până la şase ore pentru persoanele care speră să îndeplinească cerinţele în vigoare ca să poată să călătorească între statele australiene, Annastacia Palaszczuk a apărat decizia autorităţilor din Queensland de a face obligatorie testarea în acest stat turistic, spunând că "oricine ştia deja că atunci când îşi rezervă un bilet pentru a veni aici va trebui să facă un test PCR" .
Totuşi, ea a precizat că statul Queensland are în vedere o posibilă relaxare a obligativităţii de testare pentru vizitatorii interni. Tasmania, un alt stat turistic din Australia, a anunţat că se gândeşte să modifice regulamentele privind testarea călătorilor la frontierele sale. La nivel naţional, creşterea numărului de infectări a afectat resursele alocate programelor de testare. Clinica de testare SydPath din Sydney a confirmat în ziua precedentă că a informat în mod eronat 400 de persoane pozitive că aveau rezultate negative la testele COVID-19 în zilele care au precedat Crăciunul. Luni, aceeaşi clinică a descoperit că a trimis rezultate eronate unui alt grup de 995 de persoane.
Până acum, autorităţile australiene au evitat să impună un nou lockdown în urma creşterii numărului de infectări, dar au reimpus anumite restricţii. Luni, statul NSW a decis să redevină obligatorie prezentarea codurilor QR ce permit accesul în spaţiile publice, iar multe state australiene au instituit din nou obligativitatea privind purtarea măştii sanitare în spaţiile publice închise. De asemenea, autorităţile din Australia au redus intervalul de administrare a dozei de supra-rapel ("booster") a vaccinurilor anti-COVID-19 de la şase luni la patru luni şi au în vedere reducerea acestuia la trei luni, potrivit Agerpres.
-
Alexandru Rogobete şi directorul OMS pentru Europa, acord de colaborare26.02.2026, 13:06
-
-
Dieteticienii au numit cea mai sănătoasă brânză pentru consum zilnic26.02.2026, 11:47
-
Clătite cu unt de arahide: mic dejun rapid și bogat în proteine26.02.2026, 09:44
-
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
