Experții de la Banca Centrală Europeană, în colaborare cu Departamentul de Virologie Medicală și Moleculară de la Ruhr-Universität Bochum, au dorit să clarifice această problemă. Cercetătorii conduși de profesorul Eike Steinmann și dr. Daniel Todt au dezvoltat o metodă specială pentru a testa câte particule infecțioase de virus pot fi transferate de pe bani pe piele în condiții reale.
Virusuri pe bancnote și monede
Pentru a afla cât de mult persistă SARS-CoV-2 pe monede și bancnote, cercetătorii au tratat diverse monede și bancnote euro cu soluții de virusuri de diferite concentrații și au observat pe parcursul mai multor zile cât timp coronavirusul infecțios a fost încă detectabil. O suprafață din oțel inoxidabil a servit drept control în fiecare caz.
Rezultatele studiului sunt liniștitoare: în timp ce coronavirusul era încă prezent pe suprafața oțelului inoxidabil după șapte zile, pe bancnota de 10 euro a durat doar trei zile până să dispară complet. Pentru monedele de 10 eurocenți, 1 euro și 5 eurocenți după șase zile, două zile și, respectiv, o oră, nu a fost detectat niciun coroavirusi nfecțios.
„Declinul rapid al de pe moneda de 5 eurocenți se datorează faptului că aceasta este fabricată din cupru, pe care se știe că virusurile sunt mai puțin stabile”, explică Daniel Todt.
Piele artificială
Echipa de cercetare a dezvoltat o nouă metodă pentru a studia cât de bine este transferat coronavirusul de pe o suprafață la vârful degetului. Au contaminat bancnotele, monedele și plăci din PVC asemănătoare cardurilor de credit cu coronavirusuri inofensive și, în condiții de securitate ridicată, și cu SARS-CoV-2. Aceste suprafețe au fost apoi atinse, în timp ce erau încă umede sau când erau deja uscate, de subiecții testați cu vârful degetelor sau, în cazul SARS-CoV-2, cu piele artificială. Culturile celulare au fost apoi inoculate cu virusuri care aderă la vârful degetelor. Acest lucru a permis cercetătorilor să determine numărul de particule de virus transmise care erau încă infecțioase.
„Am văzut că imediat după ce lichidul s-a uscat, practic nu a existat nicio transmisie de virus infecțios”, a rezumat Daniel Todt. „În condiții realiste, infecția cu SARS-CoV-2 de pe bani este foarte puțin probabilă”.
Infecție prin aerosoli sau picături
Această observație este în concordanță cu rezultatele altor studii care arată că în marea majoritate a cazurilor, infecția are loc prin aerosoli sau picături de salivă. Infecțiile cu frotiu prin suprafețe sunt aproape inexistente. Studiul actual a fost realizat cu varianta alfa a SARS-CoV-2 pe lângă varianta de tip sălbatic.
„Presupunem că și alte variante, cum ar fi varianta Delta predominantă în prezent, se comportă similar”, explică Eike Steinmann. Perioada de „valabilitate” a variantelor de virus studiate până acum nu a diferit de cea a virusului original.
Concluzia e uluitoare: în condiții reale, riscul de a contracta SARS-Cov-2 de pe bani este foarte mic, atâta timp când nu bagi banii în gură sau nu pui mâna pe ei apoi direct pe gură sau nas. Studiul a fost publicat în revista iScience din 26 iulie 2021 (link direct studiu).
