Românii sunt bolnavi din cauza comodității. Nu sunt dispuși să parcurgă distanțe lungi pentru investigațiile medicale și nici nu vor să aștepte prea mult la...
Românii nu sunt dispuși să parcurgă distanțe mari pentru a-și verifica starea de sănătate. Dr. Adrian Pană, expert în politici publice și management sanitar, a explicat în exclusivitate la DC Medical, în emisiunea "Dezbateri în Sănătate" cât de importantă este prevenția și ce trebuie să știe oamenii.
”Întâmplător lucrez într-un proiect pe fonduri nerambursabile care implementează screeningul pentru cancerul de sân în regiunea de Nord-Vest. Adresabilitatea este una foarte mare. Se merge în zonele rurale cu o unitate mobilă.
Femeilor trebuie să le explici. Acestea au spus că nu vor să călătorească mai mult de 20 de km de locul în care locuiesc, nu vor să piardă mai mult de jumătate de oră pentru examinare, ar dori ca rezultatul să vină cât mai repede să scadă incertitudinea.
Un proiect de screening este o fabrică. Ai oameni care trebuie să facă invitare, mobilizare, conștientizare, programare. E o unitate mobilă de screening. E un TIR.
Caravana a fost poziționată până acum, în orașe mici sau comune care au afluenți, precum Podul Bârgăului, în Bistrița. De acolo s-au organizat cu microbuze aducerea femeilor.
În general, femeile nu petreceau mai mult de 10-15 minute la mamografie, dar am observat că deși avem o frecvență foarte mare, o parte din femei trebuiau chemate la o evaluare suplimentară. Evaluarea suplimentară nu puteai să o faci tot acolo. Se făcea la Cluj. Femeile în momentul în care le spuneai că au venit la mamografie și că vor primi o scrisoare în maxim 2 săptămâni dacă totul este în regulă, iar dacă nu este în regulă vor primi un telefon și o să fie chemate la Cluj pentru evaluare suplimentară.
Într-un sat în care marea majoritate a femeilor veneau la mamografie și 90% primeau scrisoarea, se întrebau una pe cealaltă dacă au primit sau nu. Apoi au început telefoanele să ne întrebe când ne cheamă.
Infrastructura nu era pregătită. Doctorii lucrau în norma lor de bază și în afara acesteia și făceau ore suplimentare. În condițiile astea ne-am dat seama că clientele noastre nu erau suficient de educate de către noi ca să înțeleagă de ce e important să vii la evaluarea suplimentară.
Orice lecție de genul acesta se învață. România a fost prima țară din UE care a primit fonduri nerambursabile pentru servicii de sănătate. Niciodată o țară din Europa nu a primit bani pentru efectuarea serviciilor de sănătate.
România a avut șansa să primească bani pentru servicii preventive. Întrebarea este oare Statul își va permite peste niște ani să preia ceea ce am început. Într-un program de screening dacă nu îl continui, beneficiul e nul.
Sau preferăm ca pacientul să călătorească peste 100 de km, că nu toată lumea are norocul să locuiască la București, Cluj, Iași sau Timișoara. Am văzut paciente din Constanța care merg la Cluj, paciente din Suceava care merg la Cluj, pacienți din Gorj sau Vâlcea care vin la București.
Din păcate, sunt stadii avansate de boală cu costuri foarte mari, nu doar pentru pacient, ci și pentru sistem.
Prin 2013, cam orice ministru a avut o criză a citostaticelor. Când vorbeam despre criza citostacelor nu vorbeam despre ultimele molecule care au intrat în listă sau erau pe listă, vorbeam de ABC-ul oncologiei. E ca și cum ai vorbi de penicilină, ci nu neaparat de ultimul antibiotic de ultimă generație”, a mai spus dr. Adrian Pană, expert în politici publice și management sanitar, la DC Medical, în emisiunea "Dezbateri în Sănătate".
Vezi mai multe în VIDEO:
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
