Virusul SARS-CoV-2 suferă mutații permanent, la fel ca și toate celelalte virusuri. Aceste mutați isunt monitorizat epermaent de către amenii de știință, care însă spun că până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile.
Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga. La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ''bug'' informatic. Dar această eroare poate avea - sau nu - o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului, arată surse citate de agerpres.ro. Mutaţia poate fi ''favorabilă'' virusului - îl ajută să supravieţuiască mai bine - sau ''defavorabilă'' (îi slăbeşte puterea). Este un proces pe care îl denumim selecţie naturală.
Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente.
Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.
Oamenii de ştiinţă consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri.
Până în acest moment, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutaţii într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor. Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepţie de la regulă şi suferă ''mutaţii continue'', a explicat în această săptămână în faţa senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.
''Problema'' este de a şti dacă aceste ''mutaţii modifică sau nu virulenţa'', a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, ''nu avem nicio informaţie'' în acest sens. ''Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutaţii ar avea o influenţă asupra patogenicităţii acestui virus'', a adăugat Kieny.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
