Scandalul de la Colentina: cât de repede s-ar putea REDESCHIDE spitalul. ANUNȚ DE ULTIMĂ ORĂ!
De aproape patru luni de zile Spitalul Clinic Colentina din Capitală e mai mult gol. Secții întregi sunt ținute încuiate și zeci de mii de pacienți au trebuit să-și caute alinarea în alte spitale, așa cum DC...
În luna mai DC Medical semnala situația dramatică provocată de faptul că Spitalul Colentina a fost transformat, peste noapte, în spital COVID. Toate pavilioanele spitalului au fost golite, și zeci de mii de pacienți trimiși către alte unități medicale.
Zeci de mii de pacienți trimiși acasă sau în alte spitale
În primul material despre acest caz, din 21 mai 2020, scriam despre situația dramatică a circa 200 de pacienți cu distonie, o afecțiuni neurologică rară, care trebuie să-și facă la un anumit interval de timp o injecție cu toxină botulinică, pentru că aceasta oprește avansarea bolii. Ei, la fel ca și mulți alți pacienți cu boli hematologice, neurologice și urologice, au fost lăsați fără tratamentul la care au dreptul, în momentul în care ministrul Sănătății a decis că Spitalul Colentina trebuie golit. Materialul complet legat de pacienții cu distonie îl puteți citi AICI:
În numeroase rânduri, medicii de la Colentina au atras atenția asupra faptului că întreg spitalul, care însumează peste 1.200 de paturi, e mai mult gol, în condițiile în care unitatea medicală nu a avut o secție de boli infecțioase, deci nici medici specializați pe așa ceva. În spital au fost internați mai mult pacienți asimptomatici, câteva zeci cel mai mult, după cum arăta dr Laura Zarafin, medic primar ATI. Materialul complet îl puteți citi AICI.
Din disperare că nu își pot face meseria și nu pot avea grijă de pacienții lor, medicii de la Colentina au făcut chiar și o petiție.
„În lunile martie și aprilie, spre vârful pandemiei, la Spitalul Colentina au fost internați 400 de pacienți, pe cele 867 paturi de care dispunem, care au fost ȋngrijiți de nu mai puțin de 258 de medici și de aproape 1.000 de asistenți medicali, personal medical auxiliar, biologi, biochimiști și farmaciști. Cu toții de alte specialități decât cea de boli infecțioase”, scriau aceștia. Materialul integral îl puteți citi AICI.
Și reprezentanții pacienților au cert imperativ redeschiderea Colentinei. „Situația pacienților La Spitalul Clinic Colentina este neschimbată față de ieri, există în continuare un număr de 77 de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, dintre care șapte se află la Terapie Intensivă (ATI), iar 21 sunt pacienți asimptomatici, care așteaptă negativarea testelor în spital, fără a primi un tratament specific. Dintre aceștia, 11 persoane au o perioadă de așteptare în spital care depășește 10 zile, iar 8 asimptomatici așteaptă negativarea testelor de mai mult de 21 de zile. Ce mai lungă perioadă de așteptare, în acest moment, este de 48 de zile”, atrăgea atenția Radu Gănescu, președintele COPAC. Materialul integral îl puteți citi AICI.
Rațiunea pentru care a fost golit era aceea că autoritățile se temeau că România va păți precum Italia, unde numărul de cazuri a fost atât d e mare încât spitalele au clacat. Dar în România s-a văzut destul de repede că nu se va întâmpla așa. Spitalele COVID, însă, au fost ținute în continuare goale.
La Secția de Urologie de la Colentina, spre exemplu, sunt internați doar 3 pacienți pozitivi cu Covid-19 care au nevoie de suport din partea medicilor din această specialitate. În rest, conform Antena 3, 99% din secție este neocupată. Dr Cristian Rusu, medic specialist la Urologie în cadrul spitalului Colentina din București, spunea, într-un reportaj difuzat de sursa citată, „că a venit la spital mai mult degeaba” în tot acest timp, pentru că nu a avut mare lucru de făcut.
Trebuie să ne gândim că „mai sunt și alți bolnavi, nu doar cei de COVID. Am auzit numeroase cazuri de pacienți care au intrat într-un cerc vicios, au fost plimbați între spitale și au ajuns să moară.”, a explicat unul dintre medicii specialiști din Secția de Urologie.
La Hematologie situația e și mai gravă. Niciun bolnav internat, nici măcar cei cronici care sunt de ani de zile în supraveghere aici, toți fiind trimiși către alte spitale din Capitală. „Cel mai mult îmi doresc să-mi fac meseria de hematolog. Sunt mulți ani de zile pe care i-am vestit în pregătirea mea și a echipei mele, ar fi păcat ca pacienții să nu beneficieze de pregătirea noastră. Îi așteptăm pe pacienți. Simțim că nu ne facem menirea noastră, trebuie să tratăm pacienții și ar fi păcat să nu facem asta, mai ales că avem cu ce”, a spus dr. Diana Georgescu, șeful secției.
„Toate cele 16 pavilioane ale spitalului Colentina sunt ocupate de pacienți Covid”, a declarat, la Antena 3, dr. Remus Mihalcea, managerul Spitalului Colentina. El spune că intenționează să mute pacienții COVID în clădirea de vis-a-vis, fostul spital al STB, care, atunci când se va termina dotarea lui, va putea găzdui până la 30 de pacienți.
„Simt că se tergiversează redeschiderea spitalului Colentina”, a susținut managerul Remus Mihalcea.
Dar care e de fapt problema
Problema e că după ce a stat închis atâtea luni, spitalul are nevoie de o nouă autorizație. Pentru asta însă, în toate clădirile au fost refăcute circuitele de acces pentru pacienți și personalul medical, pentru că, din cauza pandemiei, spitalul nu va mai putea la funcționa la fel ca înainte, ci după reguli noi, și nici la întreaga sa capacitate, ci undeva pe la jumătate.
Ce ar trebuie să facă Spitalul Colentina pentru a putea primi din nou pacienți? Răspunsul dat de omul de a cărui semnătură depinde redeschiderea spitalului este incredibil: Să mai aducă niște aparate și să updateze niște documente.
„Având în vedere dosarul depus la noi la DSP am dat curs acestei cereri (...) dar cu reorganizarea spațiilor, a circuitelor și separarea structurii da, în fostul spital al RATB, la adresa cadastrală strada dr Grozovici nr. 2-8, în structură specifică pentru pacienții COVID pozitivi față de restul spitalului Colentina care să devină o structură non-COVID pentru a refucțională și a-l reda circuitului funcțional, pentru pacienții cronici. (...) La baza acestei documentații stau o serie întreagă de documente. (...) Chiar astăzi am fost în inspecție la dumnealor, am revăzut spațiile, pentru să spitalul STB așa cum a spus domnul manager nu a mai fost funcțional timp de aproape 2 ani. Aceste spații trebuiesc dotate, refuncționalizate și sunt în curs de dotare. Trebuie stabilite din nou circuitele, pentru că spitalul RATB (...) trebuie adaptat cu circuite separate, cu aceste zone de chipare-dezechipare, stabilirea fermă a circuitelor, pe verticală, pe secții, accesul pacienților pe unde să fie. deci, o serie întreagă de probleme care trebuie rezolvate. Iar asta să reiasă și din documentele depuse și de la fața locului, pentru a fi într-adevăr o structură COVID. Și Spitalul Colentina să revină, u la capacitatea maximă a numărului de paturi aprobat inițial de Ministerul Sănătății, dar măcar la o capacitate de 550 de paturi și aici domnul manager va trebui să refac documentația în acest sens. Bineînțeles, cu păstrarea acestei zone de triaj, pentru că încă suntem cu transmitere comunitară susținută a coronavirusului”, a explicat, la Antena 3, dr Cristina Anca Moculescu, șeful echipei de evaluare pentru Spitalul Colentina de la DSP București.
Dacă toate aceste lucruri vor fi rezolvate, în câteva zile, într-un scenariu optimist, Spitalul Colentina ar putea fi redeschis. Poate chiar mai repede. „Chiar și mâine am putea termina toate acestea”, a susținut managerul Remus Mihalcea.
-
-
Un test de salivă ar putea descoperi insuficiența cardiacă04.11.2025, 09:28
-
-
-
Pastila care ar putea opri complicațiile diabetului03.11.2025, 21:00
Favipiravir ar putea ajunge în farmacii. Alexandru Rafila: Căutăm o soluție. Antiviralele sunt toxice, nerecomandate la vârsta fertilă
MS, suplimentare: 418 locuri în plus la REZIDENȚIAT 2021
Cât plătești la spital, dacă NU ești asigurat, de la 1 august. Cât costă O ZI de spitalizare
EXCLUSIV 400 euro/an pentru fiecare angajat. De ce angajatorii ar trebui să includă asigurările de sănătate în pachetul salarial? Explicația ASF
Contractul-cadru se prelungește până la 30 iunie. Cojan (CNAS): Va cuprinde noutăți importante pe toate domeniile de asistenţă medicală
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Grevă japoneză în spitale, în plină pandemie: anunțul a fost făcut de SANITAS
Conf dr Aurel George Mohan, nou Secretar de stat în Ministerul Sănătății
Analize gratuite pentru persoanele peste 40 de ani. Andrei Baciu: Sunt decontate până la 3 consultații pe an. Descoperit în stadiu incipient, cancerul poate fi tratat
Lista serviciilor medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Andrei Baciu, despre ce analize se recomandă după 40 de ani.
Prof dr Alexandru Rafila, aviz pozitiv pentru funcția de ministru al Sănătății la audierile din Parlament. Al 39-le ministru, scurt CV
CNAS mărește valoarea punctului "per capita" cu 0,50 lei. Noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
MS: Evaluarea și tratamentul în ambulatoriu al pacienților COVID, decontate de CNAS. Investigațiile pentru ceilalți pacienți, în maximum 5 zile
Andrei Baciu (MS): Avem primul caz diagnosticat cu gripă din acest sezon. 2 milioane de vaccinuri contra gripei achiziționate de Ministerul Sănătății
Alexandru Rafila: La testarea COVID în școli, un copil din 100.000 era infectat; măștile FFP2 ar putea deveni obligatorii în România
Cum îți faci asigurare de la 1 august 2025: cât plătești, cum plătești. Descarcă formularul 212 AICI
CMSR solicită eliminarea discriminărilor privind tratarea pacienților aflați în situații de urgență
Pacienții care pot merge direct la specialist, fără bilet de trimitere. Uite cine beneficiază
EXCLUSIV Cât costă o asigurare de sănătate în România. Asigurare privată și asigurare la stat, prețuri. Ciurchea: Cineva cu un venit mai mare plătește mai mult
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
OMS: Inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
