Se cere tratament fiscal nediscriminatoriu pentru lucrătorii în sănătate: Scutire de la plata impozitului și cotribuțiilor

salariile din sanatate - FOTO: Freepick
salariile din sanatate - FOTO: Freepick

Salariile din sănătate sunt motiv de dispută. Solidaritatea Sanitară cere tratament nediscriminatoriu.

Salariile din sănătate au ajuns la faza disputelor. Ministerul Finanțelor a publicat în data de 13 iulie 2022, pe Transparență decizională, Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Documentul i-a nemulțumit pe sindicaliști. 

Federația ”Solidaritatea Sanitară”  a transmis o serie de amendamente în privința fiscalizării veniturilor salariale din domeniul medical. 

”Ținând cont că sistemul public de sănătate reprezintă un sector prioritar, fapt dovedit tuturor prin efortul și experiența epidemiei de Covid 19 din ultimii doi, Federația ”Solidaritatea Sanitară” solicită ca lucrătorii din sănătate și angajatorii lor, respectiv unitățile sanitare în care își desfășoară activitatea, să beneficieze cel puțin de un tratament fiscal nediscriminatoriu, asemănător cu cel de care se bucură lucrătorii din alte sectoare prioritare cum ar fi construcții, sectorul agricol sau cel alimentar”, arată Federația Solidaritatea Sanitară. 

Vezi și: Consumul excesiv de antibiotice, dăunător. Ministerul Sănătății înființează Comitetul Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene

Ce înseamnă tratament nediscriminatoriu

Potrivit sindicaliștilor, tratamentul fiscal nediscriminatoriu înseamnă:

1. Scutirea lucrătorilor din sănătate de la plata contribuției sociale de sănătate -10%

2. Diminuarea contribuției obligatorii la pensii cu 3,75% (în funcție de opțiunea fiecărui salariat)

3. Scutirea impozitului pe venit de 10% aplicat pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei, ce ar reprezenta un act reparatoriu în primul rând pentru categoriile cele mai afectate de lucrători din sănătate (personal auxiliar, nemedical TESA etc, care nu au încă salariile la nivelul anul 2022 în contextul în care nu au beneficiat de majorările salariale anuale nici în anul 2021 iar legea privind majorările de la 01 iulie 2022 stagnează la Curtea Constituțională) și în al doilea rând pentru toți lucrătorii din sănătate (asistenți, medici, personal de specialitate etc.) deoarece inflația galopantă a adus tot mai mulți lucrători în zona sărăciei salariale, veniturile salariale obținute fiind insuficiente pentru a le asigura resursele necesare supraviețuirii, situația fiind cu atât mai dramatică în sănătate și în contextul noilor previziuni epidemiologice pentru perioada următoare, profesioniștii din sănătate fiind deja epuizați de îndelungata luptă dusă deja pe frontul pandemiei.

4. Exonerarea angajatorilor din sectorul sănătate de la plata contribuției asiguratorii de muncă și de la obligația plății contribuțiilor pentru condiții deosebite sau speciale de muncă, arată Federația Solidaritatea Sanitară. 

Vezi și: Alunițele care se transformă în melanom. Medic: Apare ca o mică leziune brună, neagră, la început inocentă. 2-3 milimetri, dar se va dezvolta pe parcurs

Creșterea salariilor medicilor, "un fenomen" în România. Buicu, despre planul adoptat de Guvern: Avem 8 medici peste 75 de ani, activi, pe care comunitatea îi dorește

Creșterile salariale din ultimii ani au dus și la o creștere sensibilă a numărului de medici din sistemul public de sănătate. 

”În sistemul de sănătate din România vorbim de 359.673 de profesioniști, medici, asistenți medicali, la care se adaugă 27.000 de salariați TESA. În 2016 în România activau 54.000 de medici. Media europeană la acel moment era de 340 de medici la suta de mii de locuitori.

În momentul în care au avut loc creșterile de salarii, la nivelul anului 2020, numărul la medici a ajuns la 65.740. Numărul rezidenților în momentul de față discutăm de 30.000 de rezidenți, în medicină, stoma-farma”, a explicat Florin Buicu.

Vezi și: Investiții de 1,7 miliarde de euro în sănătate. MS: Până în 2026 de cel puțin 25 spitale noi vor fi construite și dotate

Medicina de familie, deficitară

Probleme majore există în ceea ce privește medicina de familie. Sunt localități unde nu există niciun medic de familie. 

”În momentul de față vorbim de 12.424 de medici de familie. Avem opt medici peste 75 de ani, care sunt activi și pe care comunitatea îi dorește. Din punct de vedere medical sunt apți și își desfășoară activitatea în comunități în care ei ar pleca, toată comunitatea ar rămâne fără asistență medicală.

1245 de medici care au între 65-74 de ani și 3675 de medici care au între 55-64 de ani. 40% din numărul total de medici sunt apropiați de pensie sau depășiți de vârsta de pensionare. 

Mă supără faptul că avem o migrație a medicilor din zona rurală către urban mic, datorită deficitului de medici, astfel încât ruralul rămâne descoperit. La nivelul anului 2020 vorbeam de 328 de comune care nu au niciun medic de familie. Într-o comună, numărul minim de pacienți de pe lista unui medic de familie este 800, ne referim la comune unde populația depășește un anumit prag. Vorbim de 1414 localități unde există un deficit de medici de familie, iar numărul medicilor de familie necesari ar fi de 2187”, a mai spus Florin Buicu. 

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0