Creșterea salariilor medicilor este un ”fenomen” în România. Planul strategic multianual pentru resurse umane în sănătate a fost adoptat prin hotărâre de...
Planul strategic multianual pentru resurse umane în sănătate a fost adoptat prin hotărâre de Guvern. Florin Buicu, deputat PSD, și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a vorbit în exclusivitate la interviurile DC Medical și DC News despre ce prevede planul.
Acesta este medic primar Sănătate Publică și Management și conferențiar universitar la UMF Târgu Mureș.
”Pregătirea profesioniștilor în domeniul sănătății este o pregătire îndelungată, în funcție de specialitate. Prin hotărâre de Guvern a fost aprobat acest plan anual, la propunerea Ministerului Sănătății, pentru perioada 2022-2030. Acest plan face o radiografie a situației existente în domeniul resurselor umane din sănătate, propupunerile pentru îmbunătățire, după ce au fost identificate nevoile și problemele sistemului, stabilind obiective, măsuri și responsabilități atât pentru componenta academică, guvernamentală, autorități centrale sau locale.
O parte din componentele care sunt în această strategie sunt prevăzute și în Planul Național de Redresare și Reziliență ca obiective privind această componentă de pregătire în domeniul resurselor umane. Recunoaștem care este starea actuală a sistemului de sănătate și unde trebuie să ajungem”, a declarat Florin Buicu, în exclusivitate la interviurile DC Medical.
În România există un deficit de cadre medicale. Sunt județe unde numărul de medici este sub media națională.
”La nivelul anului 2020, deficitul de personal medical era de 18,8% raportat la numărul de posturi din sistemul public de sănătate. Deficitul de personal medical acesta este. În centrele universitare, constatăm un număr crescut de medici, depășind media europeană raportată la 100.000 de locuitori, în schimb, avem județe precum Ialomița, Giurgiu, Prahova la care numărul de medici la 100 de mii de locuitori este sub medie.
Ce își propune această strategie este să găsim modalitatea prin care să devină atractive și aceste zone, care în momentul de față nu sunt acoperite. Am asistat de la perioada scursă de la creșterea salariilor în sănătate, la un fenomen.
O migrație internă în România dinspre centrele universitare, spre centrele reședință de județ și de la nivelul centrelor reședință de județ, către orașele mai mici. Se schimbă roata. Am constatat că multe spitale care nu reușeau să aibă anumite specialități, au devenit atractive pentru medici. Autoritățile locale s-au zbătut să le ofere medicilor și condiții în care își pot desfășura activitatea.
Vorbim de majoritatea centrelor universitare. În această strategie unul dintre obiective este acela de a reuși să modificăm modalitatea de plată a activității medicale, printr-o componentă fixă. Dacă ești medic și stai la spital, oricum timpul tău este petrecut în spital, la care se adaugă o componentă varială în funcție de numărul cazurilor tratate și complexitatea acestora”, a mai precizat sursa citată.
Vezi și: Ciocolata, între mit și adevăr. Provoacă dependență și stimulează inteligența
O altă problemă este cea legată de malpraxis. Sunt prevăzute sancțiuni, dar și responsabilități.
”Aceste lucruri trebuie rezolvate prin modificări legislative la care să își aducă aportul colegiile profesionale, indiferent că vorbim de Colegiul medicilor, Colegiul medicilor dentiști, Ordinul Asistenților Medicali și ai Moașelor, Colegiul Farmaciștilor. Aceste entități profesionale sunt invitate să propună proiectele necesare.
Aceste măsuri sunt cuprinse în strategie cu responsabilități, cu termene până la care urmează a fi implementate, sunt măsuri care țin de alte ministere, care au rețele sanitare. Nu mă refer numai la medici și asistenți medicali. În această strategie, vorbim inclusiv de personalul TESA care își desfășoară activitatea în sistemul public de sănătate”, a mai precizat Florin Buicu.
Creșterile salariale din ultimii ani au dus și la o creștere sensibilă a numărului de medici din sistemul public de sănătate.
”În sistemul de sănătate din România vorbim de 359.673 de profesioniști, medici, asistenți medicali, la care se adaugă 27.000 de salariați TESA. În 2016 în România activau 54.000 de medici. Media europeană la acel moment era de 340 de medici la suta de mii de locuitori.
În momentul în care au avut loc creșterile de salarii, la nivelul anului 2020, numărul la medici a ajuns la 65.740. Numărul rezidenților în momentul de față discutăm de 30.000 de rezidenți, în medicină, stoma-farma”, a mai explicat sursa citată.
Probleme majore există în ceea ce privește medicina de familie. Sunt localități unde nu există niciun medic de familie.
”În momentul de față vorbim de 12.424 de medici de familie. Avem opt medici peste 75 de ani, care sunt activi și pe care comunitatea îi dorește. Din punct de vedere medical sunt apți și își desfășoară activitatea în comunități în care ei ar pleca, toată comunitatea ar rămâne fără asistență medicală.
1245 de medici care au între 65-74 de ani și 3675 de medici care au între 55-64 de ani. 40% din numărul total de medici sunt apropiați de pensie sau depășiți de vârsta de pensionare.
Mă supără faptul că avem o migrație a medicilor din zona rurală către urban mic, datorită deficitului de medici, astfel încât ruralul rămâne descoperit. La nivelul anului 2020 vorbeam de 328 de comune care nu au niciun medic de familie. Într-o comună, numărul minim de pacienți de pe lista unui medic de familie este 800, ne referim la comune unde populația depășește un anumit prag. Vorbim de 1414 localități unde există un deficit de medici de familie, iar numărul medicilor de familie necesari ar fi de 2187”, a mai spus Florin Buicu.
”Un capitol important este legat de profesionalizarea managementului spitatelor și nu numai. Vorbim de autorități medicale, casele de sănătate județene, direcțiile de sănătate. În PNRR sunt prevăzute pregătirea specialiștilor în management sanitar și prin această strategie vorbim de o pregătire continuă a celui care ajunge manager”, a mai precizat sursa citată.
Vezi mai multe în VIDEO
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
