Sechele COVID-19 la un an după vindecare: Oboseala, dificultățile respiratorii și depresia persistă! STUDIU

Pe măsură ce pandemia COVID-19 continuă, nevoia de a înțelege și de a răspunde la varianta de COVID pe termen lung este din ce în ce mai presantă. Simptome precum oboseala persistentă, dificultățile de respirație, senzația că ai creierul încețoșat și depresia ar putea debilita multe milioane de oameni la nivel global. Cu toate acestea, se știe foarte puțin despre afecțiune. Termenul „COVID lung” este frecvent utilizat pentru a descrie semnele și simptomele care continuă sau se dezvoltă după ce te-ai vindecat de forma acută a COVID-19. 

Aproximativ jumătate dintre pacienții externați care au avut varianta acută de COVID-19 au sechele la un an de la diagnosticare, adică „prezintă în continuare cel puțin un simptom persistent (cel mai adesea oboseală sau slăbiciune musculară) și un pacient din trei prezintă încă dificultăți respiratorii”, au subliniat autorii unui studiu publicat în prestigioasa revistă britanică de specialitate The Lancet (link direct studiu).

Procentele sunt și mai ridicate în cazul pacienților afectați de o formă severă de COVID-19, care au fost internați o perioadă într-o secție de terapie intensivă.
Cercetătorii chinezi au anașizat aproape 1.300 de persoane externate între ianuarie 2020 și mai 2020 dintr-un spital din Wuhan, primul oraș din lume afectat de pandemia de COVID-19. Ei au comparat aceste date cu cele obținute la șase luni după externarea acelorași pacienți.

Rezultatul a fost acela că „procentul pacienților care prezentau în continuare cel puțin un simptom sau o sechelă a scăzut de la 68% după șase luni la 49% după 12 luni”, notează autorii studiului.

„Procentul pacienților suferind de dispnee (dificultate respiratorie, n.r.) a crescut ușor, de la 26% în timpul monitorizării efectuate după șase luni până la 30% în timpul monitorizării realizate după 12 luni”, au adăugat ei.

În același timp, procentul pacienților care au prezentat o scădere a capacității de difuziune pulmonară (reprezentând un transfer mai puțin eficient al oxigenului și dioxidului de carbon între plămâni și sânge) nu a arătat nicio ameliorare între cele două intervale menționate.

Studiul a evidențiat totodată o creștere a procentului de pacienți care suferă de anxietate sau depresie, de la 23% la 26%.

Autorii chinezi au precizat că femeile sunt cu 43% mai predispuse decât bărbații să sufere de oboseală sau slăbiciune musculară persistentă și de două ori mai predispuse să fie diagnosticate cu anxietate sau depresie. De asemenea, femeile sunt de trei ori mai afectate de scăderea capacității de difuziune pulmonară.

În pofida acestor aspecte, autorii studiului notează totuși că marea majoritate a pacienților (88%) care lucrau înainte de a se îmbolnăvi și-au reluat activitățile profesionale în primele 12 luni după diagnosticarea lor cu COVID-19.

Studiul chinez, primul din lume care a analizat efectele COVID-19 timp de un an, se adaugă unor cercetări precedente, ce avertizau autoritățile medicale din diverse țări asupra faptului că „sistemele de sănătate trebuie să se pregătească pentru a oferi un sprijin pe termen lung” pacienților afectați de COVID-19..