Această infecție ucide jumătate de pacienți în decurs de doi ani. Riscul de deces se situează între 48 și 121%, în funcție de afecțiunile preexistente.
Un studiu recent realizat de cercetători danezi a dezvăluit o constatare alarmantă: jumătate dintre pacienții internați în departamentele de urgență cu sepsis mor în decurs de doi ani. Studiul, prezentat la Congresul European de Medicină de Urgență, scoate în evidență riscurile pe termen lung asociate cu sepsisul, o afecțiune adesea subestimată de publicul larg.
Cercetarea, condusă de dr. Finn E. Nielsen de la Spitalul Universitar Aarhus, a analizat 714 pacienți adulți pe o perioadă de doi ani, identificând mai mulți factori de risc importanți. Printre aceștia se numără vârsta înaintată, afecțiuni cronice precum demența, bolile de inimă și cancerul, dar și spitalizările anterioare pentru sepsis.
"Nu este surprinzător că vârsta înaintată a fost un factor major. Însă afecțiuni precum cancerul și demența au crescut semnificativ riscul de deces", a remarcat dr. Nielsen, potrivit SciTechDaily.
Echipa lui dr. Nielsen a utilizat o bază de date specializată pe sepsis, minimizând erorile frecvent întâlnite în evidențele medicale de rutină. Această abordare prospectivă a permis cercetătorilor să obțină o înțelegere mai clară a rezultatelor în cazul sepsisului.
Potrivit concluziilor lor, peste 50% dintre pacienții cu sepsis au murit într-un interval median de doi ani, iar pentru fiecare an suplimentar de vârstă, riscul de deces a crescut cu 4%.
Studiul a arătat că anumite afecțiuni preexistente au agravat drastic rezultatele. Pacienții cu un istoric de cancer au avut un risc de deces mai mare cu 121%, în timp ce demența a crescut riscul cu 90%. Cei care fuseseră spitalizați anterior pentru sepsis în ultimele șase luni și-au văzut riscul de deces crescând cu 48%.
Vezi și: APOE4, gena care crește riscul de Alzheimer la femei. Inflamația cerebrală, factorul decisiv
Concluziile subliniază necesitatea unei îngrijiri mai direcționate în timpul și după tratamentul sepsisului.
"Este esențial să recunoaștem că sepsisul este o afecțiune gravă, cu o mortalitate ridicată", a spus Dr. Nielsen.
El consideră că profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să acorde prioritate monitorizării și îngrijirii de urmărire pentru pacienții cu factorii de risc identificați, în special în planificarea externării și îngrijirea post-spitalizare.
Deși studiul scoate în lumină pericolele pe termen lung ale sepsisului, dr. Nielsen a recunoscut limitările modelelor lor predictive. În ciuda identificării factorilor de risc cheie, echipa a întâmpinat dificultăți în dezvoltarea unui model care să prezică fiabil mortalitatea pe termen lung în practica clinică.
Dr. Nielsen a subliniat necesitatea unor studii mai mari, multicentrice, care să perfecționeze instrumentele predictive pentru rezultatele în cazul sepsisului.
Sepsisul rămâne o cauză majoră de deces la nivel global, însă există încă lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut anterior mai multe studii prospective pentru a examina rezultatele sepsisului, iar cercetarea echipei lui Dr. Nielsen contribuie cu date valoroase.
Sepsisul - FOTO: Freepik@kjpargeter
Sepsisul este o afecțiune gravă în care organismul răspunde inadecvat la o infecție. Procesele de combatere a infecției se întorc împotriva corpului, provocând o funcționare deficitară a organelor.
Sepsisul poate progresa către șoc septic. Aceasta este o scădere dramatică a tensiunii arteriale care poate afecta plămânii, rinichii, ficatul și alte organe. Când daunele sunt severe, pot duce la moarte, potrivit Mayo Clinic.
Sepsisul poate afecta multe zone diferite ale corpului, astfel că există multe simptome posibile.
Dacă o infecție, cum ar fi intoxicarea sângelui (septicemie), a declanșat afecțiunea, este posibil să dezvolți o erupție cutanată specifică sepsisului pe piele. Erupția face ca pielea să pară roșie și decolorată. Este posibil să observi pete mici, de culoare roșu închis, pe piele.
Alte simptome comune ale sepsisului includ:
- Probleme urinare, cum ar fi reducerea cantității de urină sau o dorință frecventă de a urina.
- Energie scăzută/ slăbiciune.
- Ritm cardiac rapid.
- Tensiune arterială scăzută.
- Febră sau hipotermie (temperatură corporală foarte scăzută).
- Frisoane.
- Piele caldă sau umedă/transpirată.
- Confuzie sau agitație.
- Hiperventilație (respirație rapidă) sau dificultăți de respirație.
- Durere extremă sau disconfort, potrivit Cleveland Clinic.
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
