Sistemul imunitar, rol în dezvoltarea și tratarea cancerului. Mre11, proteina care dezvoltă tumorile

Vezi și: Grupa de sânge, factor pentru colesterolul mărit. Cum influențează acest lucru

De obicei, sistemul imunitar ne protejează de infecții, dar, atunci când este activat în mod cronic din cauza unor probleme genetice, poate contribui la apariția cancerului.

Oamenii de știință au studiat o proteină numită Mre11, care ajută la menținerea stabilității ADN-ului. Când Mre11 nu funcționează corect, aceasta duce la o activare constantă a sistemului imunitar, ceea ce poate provoca dezvoltarea tumorilor.

Cercetătorii de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center (MSK) au descoperit un rol surprinzător și dual al sistemului imunitar înnăscut: deși acesta apără, în mod obișnuit, organismul împotriva agenților patogeni, activarea cronică a anumitor căi imunitare poate stimula, de fapt, dezvoltarea cancerului.

Echipa de la MSK, condusă de Dr. John Petrini, aduce noi perspective asupra rolului sistemului imunitar înnăscut în stabilitatea genomului și asupra modului în care acesta poate contribui la apariția cancerului, mai ales prin disfuncționalități ale complexului Mre11.

Imunitatea intrinsecă și stabilitatea genomului

Sistemul imunitar înnăscut este cunoscut ca o primă linie de apărare împotriva infecțiilor, însă cercetările de la MSK arată că acesta joacă un rol crucial și în menținerea integrității genomului. Această legătură a fost recent explorată în studiul laboratorului Petrini despre replicarea ADN-ului, în care s-a descoperit că perturbările în semnalizarea imunitară compromit stabilitatea genomului, în special în țesuturile predispuse la cancer.

Vezi și: Tratamentul AVC în fibrilația atrială, optimizat. Anticoagulantele, administrate imediat

Mre11, rol în cancer

În centrul acestei descoperiri se află complexul Mre11, o proteină responsabilă de detectarea și repararea rupturilor duble ale ADN-ului. Când funcționează corect, Mre11 menține stabilitatea ADN-ului; cu toate acestea, problemele genetice în complexul Mre11 pot declanșa o serie de reacții care cresc riscul de cancer.

Pentru a înțelege acest risc, cercetătorii au manipulat complexul Mre11 în organe miniaturale (organoizi de țesut mamar) pe care le-au implantat în animale de laborator. Rezultatele au fost semnificative: atunci când oncogenele erau activate, șoarecii cu aceste mutații au dezvoltat tumori agresive în 40% din cazuri, comparativ cu doar 5% la cei normali.

Cum funcționează mecanismul

Investigațiile ulterioare au relevat că aceste organoide cu mutații ale Mre11 prezentau niveluri neobișnuit de ridicate de molecule de semnalizare imunitară, în special gene stimulate de interferon (ISGs), care sunt de obicei activate ca răspuns la infecții sau stres celular.

În aceste cazuri, sistemul imunitar înnăscut era "pornit" în mod continuu din cauza disfuncției complexului Mre11, creând un mediu propice dezvoltării tumorilor. În plus, problemele de ambalare a ADN-ului au făcut ca multe gene să fie mai accesibile decât de obicei, ducând la expresii genetice anormale care ar putea accelera dezvoltarea cancerului.

Vezi și: COVID, asociat cu bolile autoimune ale pielii

Cancer - FOTO: Freepik@kjpargeter

Senzorul imunitar IFI205, rol cheie

Cercetătorii au identificat un senzor imunitar esențial, numit IFI205, ca fiind "pilonul" acestui proces. Când IFI205 era prezent în celulele cu Mre11 mutat, acesta trimitea continuu semnale de alarmă, activând răspunsul imunitar și creând condiții care favorizau transformările canceroase.

Totuși, când cercetătorii au eliminat IFI205, ambalarea ADN-ului a revenit aproape la normal, iar șoarecii au prezentat rate de cancer similare cu cele ale șoarecilor normali, potrivit SciTechDaily.

Tratamente viitoare

Această linie de cercetare, completată de un studiu anterior condus de Dr. Christopher Wardlaw, a lărgit înțelegerea rolului complexului Mre11 în menținerea integrității genomice și în prevenirea cancerului. Studiul lui Wardlaw a arătat că deficiențele complexului Mre11 cauzau acumularea de fragmente de ADN în citoplasma celulelor, declanșând semnalizarea imunitară care ar putea destabiliza și mai mult genomul.

Împreună, aceste descoperiri subliniază noi oportunități pentru prevenirea și tratarea cancerului, în special prin țintirea complexului Mre11 sau a mecanismelor sale de semnalizare.

Viitoarele tratamente ar putea implica "scurtcircuitarea" căilor care duc la cancer atunci când Mre11 funcționează defectuos, prevenind astfel dezvoltarea cancerului prin abordarea problemelor din sistemul imunitar.