Stilul de viață constituie un factor de risc pentru demență și alte boli neurodegenerative.
Stilul de viață contribuie la apariția demenței. Persoanele de vârstă mijlocie care sunt stresate, nervoase sau epuizate pot avea un risc crescut de a dezvolta demență. Cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au descoperit că stresul crește riscul de demență. Ei au descoperit că ar putea crește șansele de a dezvolta boala cu 24%.
Studiul a urmărit 68.000 de persoane timp de până la 45 de ani, urmărindu-le simptomele.
A fi stresat, nervos sau epuizat la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență, sugerează un studiu. Într-un moment în care majoritatea oamenilor încearcă să jongleze cu munca, familia și angajamentele sociale, nu este neobișnuit să suferi de afecțiuni mentale. Dar ar putea crește riscul de a dezvolta boala creierului cu până la 24%, au descoperit cercetătorii.
O echipă de la Universitatea din Helsinki a urmărit 68.000 de persoane timp de până la 45 de ani, cerând participanților să completeze chestionare despre simptomele psihologice.
Datele cu privire la participanții care au dezvoltat demență au fost obținute și din fișele medicale ale pacienților.
Analiza a arătat că cei care au spus că suferă "des" de stres, depresie, nervozitate sau epuizare – încă de la vârsta de 45 de ani – au avut un risc crescut de demență între 17 și 24%.
Echipa a spus că motivul legăturii rămâne neclar, dar că este important să înțelegem factorii de risc pentru boală.
"Pe măsură ce populația îmbătrânește, tulburările de memorie devin din ce în ce mai frecvente. Desigur, acest lucru face ca înțelegerea factorilor lor de risc să fie importantă. Din perspectiva psihiatriei, este deosebit de interesant faptul că, printr-o modelare atentă, am stabilit o legătură între simptomele asociate cu suferința psihică și o boală organică a creierului.
În acest studiu, simptomele de stres psihologic au fost asociate în mod semnificativ cu un risc crescut de demență de toate cauzele”, au concluzionat liderii studiului, potrivit Daily Mail.
Vezi și: Vineri 13, cum ne afectează sănătatea. Avertismentul medicilor: E mai bine să stați acasă
Cercetătorii au adăugat că legătura dintre depresie și epuizare cu demența a fost detectată semnificativ numai la bărbați.
"Acest lucru ar putea indica faptul că în rândul bărbaților care raportează simptome depresive "des", gradul de simptome poate fi mai sever și, prin urmare, se referă mai puternic la un risc crescut de demență", au scris ei.
Un studiu recent a constatat că doar șase minute de exerciții de mare intensitate pe zi ar putea ajuta la întârzierea debutului Alzheimer.
Oamenii de știință de la Universitatea din Otago din Noua Zeelandă au descoperit că un exercițiu viguros de șase minute, constând din 40 de secunde de ciclism și 20 de secunde de odihnă, a sporit disponibilitatea unei proteine legate de formarea creierului, învățare și memorie.
Cercetările arată că în 2019 au existat peste 850.000 de persoane cu demență în Marea Britanie. Aceasta reprezintă una din 14 persoane cu vârsta de peste 65 de ani, cu previziuni că până în 2040 vor exista peste 1,5 milioane de persoane cu demență.
Vezi și: Șase ceaiuri bune pentru digestie, balonare și tranzitul intestinal
Demența este un termen folosit pentru a descrie o serie de tulburări neurologice progresive (cele care afectează creierul) care au impact asupra memoriei, gândirii și comportamentului.
Există multe tipuri de demență, dintre care boala Alzheimer este cea mai frecventă. Unii oameni pot avea o combinație de diferite tipuri de demență.
Indiferent de tipul de care este diagnosticat, fiecare persoană va experimenta demența în felul ei unic.
Demența este o preocupare globală, dar este cel mai adesea întâlnită în țările mai bogate, unde este probabil ca oamenii să trăiască până la bătrânețe.
Simptomele demenței variază în funcție de cauză, dar semnele și simptomele comune includ:
- Modificări cognitive
- Pierderi de memorie, care este de obicei observată de altcineva
- Dificultăți în comunicarea sau găsirea cuvintelor
- Dificultăți în ceea ce privește abilitățile vizuale și spațiale
- Dificultatea de a argumenta sau de rezolvare a problemelor
- Dificultăți în gestionarea sarcinilor complexe
- Dificultate în planificarea și organizarea lucrurilor
- Dificultate în ceea ce privește coordonarea și funcțiile motorii
- Confuzie și dezorientare
Demența vine, de asemenea, și cu schimbări psihologice
- Schimbări de personalitate
- Depresie
- Anxietate
- Comportament inadecvat
- Paranoia
- Agitație
- Halucinaţii, potrivit Mayo Clinic.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
