Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte joi în şedinţă, pe ordinea de zi figurând Strategia de vaccinare anti-COVID-19 în România.
Şedinţa CSAT, condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc la ora 15,00, în sistem de videoconferinţă. Guvernul a adoptat în şedinţa de săptămâna trecută hotărârea privind Strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus. Strategia de vaccinare a fost elaborată de către Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, organism interministerial în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.
Documentul stabileşte viziunea, principiile şi modul de acţiune pentru administrarea în România a vaccinurilor anti-COVID-19 autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi are la bază atât analiza situaţiei de la nivelul naţional şi european a răspândirii SARS-CoV-2, cât şi analiza situaţiei cazurilor grave şi respectiv a mortalităţii generate de COVID-19. Strategia îşi propune, ca obiective generale, asigurarea unui mediu favorabil vaccinării, ca politică eficace de prevenţie COVID-19 la nivelul populaţiei României, dar şi crearea premiselor de operaţionalizare a activităţii de vaccinare anti-COVID-19 la nivel populaţional, ca parte integrantă a programului naţional de vaccinare, preciza Ministerul Sănătăţii.
Strategia stabileşte întregul proces şi lanţ de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, de la principiile generale până la organizarea vaccinării, depozitarea vaccinurilor, păstrarea lanţului de frig, monitorizarea siguranţei şi eficacităţii şi managementul deşeurilor. Aceasta propune linii generale care vor sta la baza strategiei de comunicare a campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 din România. Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat convins de succesul campaniei de vaccinare împotriva noului coronavirus, susţinând că vaccinurile sunt "eficiente" şi "sigure", potrivit Agerpres..
"Este destul de probabil să avem chiar de la începutul anului un vaccin sau două disponibile şi pentru noi, în România. Sigur, vorbim de primele tranşe, care însă vor fi suficiente pentru a vaccina întregul personal medical din România, majoritatea pacienţilor cu boli care au dovedit că sunt periculoase în combinaţia cu SARS-CoV-2 şi cred că asta este o veste foarte bună. Noi cu toţii pornim de la premisa că vaccinarea populaţiei în masă se va putea petrece undeva în primăvară, însă este clar că trebuie să aşteptăm un pic pentru a avea descrierea exactă pentru fiecare vaccin, pentru ca medicii să decidă cine ce vaccin primeşte, pentru ca efectul să fie optimal. Însă noi am făcut în ultimele săptămâni paşi importanţi în direcţia consolidării Strategiei de vaccinare. Ea este deja aprobată în Guvern. Va fi aprobată în această săptămână şi în CSAT. Suntem pregătiţi", a precizat şeful statului pe 30 noiembrie.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
