Boala Willis-Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite: ce este și cum îți afectează viața. Tulburarea care îți fură somnul

Sindromul picioarelor neliniștite este o afecțiune neurologică care perturbă somnul și viața de zi cu zi, dar poate fi gestionată cu ajutorul tratamentelor și schimbărilor de stil de viață....
Vezi și: De ce să bei ceai de turmeric: 6 motive pentru a-l adăuga în rutina ta zilnică
Sindromul picioarelor neliniștite (SPN), cunoscut și sub numele de boala Willis-Ekbom, este o tulburare neurologică care se manifestă prin nevoia intensă de a mișca picioarele, adesea însoțită de senzații inconfortabile precum mâncărime, târâre, tracțiune sau pulsații.
Este atât o tulburare de mișcare, cât și o tulburare de somn, deoarece simptomele se intensifică de obicei în timpul perioadelor de odihnă, în special seara sau noaptea. Aceste senzații pot perturba somnul, activitățile zilnice și calitatea generală a vieții. Deși poate afecta pe oricine, este mai frecventă la femei și tinde să devină mai frecventă odată cu vârsta.
Simptome și caracteristici ale sindromului picioarelor neliniștite
Principala caracteristică a sindromului sunt senzațiile neplăcute care determină o persoană să își miște picioarele pentru ușurare.
Aceste senzații se agravează adesea în timpul inactivității prelungite, cum ar fi vizionarea unui film sau un zbor lung. Mișcarea oferă de obicei o ușurare temporară, determinându-i pe cei afectați să meargă în pas alert sau să schimbe frecvent pozițiile. În unele cazuri, pot fi afectate și alte părți ale corpului, inclusiv brațele, pieptul sau capul.
Simptomele pot varia ca intensitate și, deși pot dispărea pentru perioade scurte, SPN este în general o afecțiune cronică care se agravează în timp dacă nu este tratată.
SPN este des asociat cu o altă tulburare de somn legată de mișcare, numită tulburare de mișcare periodică a membrelor. Aproximativ 80% dintre persoanele cu sindrom picioarelor neliniștite suferă, de asemenea, de tulburare de mișcare periodică a membrelor, caracterizată prin mișcări involuntare sau sacadări ale membrelor în timpul somnului.
Aceste mișcări, care pot apărea la fiecare 15 secunde, perturbă frecvent somnul. Spre deosebire de sindromul picioarelor neliniștite, tulburarea de mișcare periodică a membrelor poate apărea fără disconfort asociat sau simptome senzoriale.
Cauze și factori de risc
Cauza exactă rămâne necunoscută în majoritatea cazurilor, deși genetica joacă un rol semnificativ. Aproape jumătate dintre persoanele cu SPN raportează un istoric familial al acestei afecțiuni.
SPN este, de asemenea, asociat cu diverse afecțiuni medicale, cum ar fi deficitul de fier, boala Parkinson, diabetul, bolile renale și neuropatia periferică. Chiar și în cazul persoanelor fără anemie, se consideră că nivelurile scăzute de fier din creier contribuie la tulburare. Anumite medicamente, inclusiv medicamentele împotriva greaței, antidepresivele și antihistaminicele, pot exacerba simptomele, la fel ca și factorii din stilul de viață, precum cafeina, alcoolul și consumul de tutun.
Foto: Freepik @mike.shots
Diagnosticarea sindromului picioarelor neliniștite
Diagnosticarea poate fi dificilă din cauza absenței unor teste de diagnostic specifice. În schimb, medicii se bazează pe criterii clinice și pe istoricul pacientului.
Principalii indicatori de diagnostic includ o dorință copleșitoare de a mișca picioarele, în special în timpul odihnei, înrăutățirea simptomelor seara sau noaptea și ameliorarea prin mișcare. Este esențial să se excludă alte afecțiuni care pot imita sindromul picioarelor neliniștite, cum ar fi artrita sau crampele musculare.
Se pot efectua, de asemenea, analize de sânge pentru a verifica dacă există deficiență de fier și examene neurologice pentru a detecta leziuni nervoase. În unele cazuri, se recomandă studii de somn pentru a evalua prezența tulburării de mișcare periodică a membrelor sau a altor tulburări de somn.
Citește și: Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Gestionarea sindromului picioarelor neliniștite prin modificări ale stilului de viață
Pentru persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite ușor până la moderat, ajustările stilului de viață pot ameliora semnificativ simptomele. Exercițiile fizice regulate moderate, menținerea unui program de somn constant și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți, cum ar fi cofeina, alcoolul și nicotina, sunt strategii eficiente.
Remediile fizice, cum ar fi masajul picioarelor, băile calde și utilizarea pernelor de încălzire sau a compreselor reci, oferă adesea o ameliorare temporară. Tehnicile de reducere a stresului, inclusiv mindfulness și yoga, pot ajuta, de asemenea, la atenuarea simptomelor.
Tratamente medicale pentru sindromul picioarelor neliniștite sever
În cazurile în care modificările stilului de viață sunt insuficiente, pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona tulburarea. Medicamentele dopaminergice sunt frecvent utilizate și vizează căile dopaminei din creier.
Deși eficiente, aceste medicamente pot avea efecte secundare, inclusiv greață sau agravarea simptomelor în timp (augmentare).
Anticonvulsivante sunt, de asemenea, prescrise frecvent, în special pentru persoanele care se confruntă cu disconfort sau durere semnificative. Sedativele și opioidele pot fi luate în considerare pentru cazurile severe, dar necesită o monitorizare atentă din cauza riscurilor potențiale de dependență.
Impactul sindromului sindromului picioarelor neliniștiteasupra vieții de zi cu zi
Sindromul picioarelor neliniștite poate avea un impact profund asupra calității vieții, în special atunci când întreruperile de somn devin cronice. Privarea de somn duce adesea la oboseală în timpul zilei, dificultăți de concentrare, schimbări de dispoziție și un risc crescut de depresie și anxietate.
În cazurile severe, sindromul de somn poate afecta performanța la locul de muncă și poate tensiona relațiile personale. Femeile însărcinate pot, de asemenea, să se confrunte cu sindromul picioarelor neliniștite, în special în timpul celui de-al treilea trimestru, deși simptomele dispar de obicei în decurs de o lună după naștere.
Deși nu există leac pentru sindromul picioarelor neliniștite, gestionarea eficientă poate îmbunătăți semnificativ simptomele și bunăstarea generală. Comunicarea regulată cu un furnizor de asistență medicală este esențială pentru identificarea factorilor declanșatori, tratarea afecțiunilor subiacente și adaptarea tratamentelor la nevoile individuale.
Grupurile de sprijin și resursele, cum ar fi cele oferite de Fundația Sindromului Picioarelor Neliniștite, pot ajuta persoanele să facă față provocărilor de a trăi cu SPN. Printr-o combinație de intervenții medicale, modificări ale stilului de viață și gestionarea stresului, majoritatea persoanelor cu sindromul picioarelor neliniștite pot menține o bună calitate a vieții în ciuda naturii cronice a afecțiunii.
-
Cancerul accelerează îmbătrânirea organismului15.09.2025, 08:38
-
De ce amețesc fără să amețesc, de fapt?14.09.2025, 20:36
-
-
-
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.