Stres, creier. Cum vă protejați sănătatea

Dana Lascu / 15 mai 2019 / 18:41
Creier, gânduri, obsesii
Creier, gânduri, obsesii

Stresul, ocazional sau continuu, poate face ravagii în creier. Managementul stresului poate reduce problemele de sănătate, dintre care le subliniem pe cele cognitive, dar poate să și scadă riscul de apariție a bolii Alzheimer sau a altei forme de demență. Doi psihiatri de la Harvard explică: 

Nu este neobișnuit să vă simțiți dezorganizați și să uitați varii lucruri atunci când vă aflați sub stres. Dar, pe termen lung, stresul vă poate schimba, de fapt, creierul în moduri care vă afectează memoria dar și funcționarea organismului, la modul general.

Studii efectuate atât la animale cât și la oameni arată destul de clar că stresul poate afecta modul în care funcționează creierul, explică dr. Kerry Ressler, director științific al Spitalului McLean și profesor de psihiatrie la Harvard Medical School.

Oamenii de știință au constatat schimbări în modul în care creierul procesează informații atunci când oamenii experimentează fie stresul din viața reală, fie stresul produs intenționat din motive științiice într-un cadru de cercetare.
Pentru această ultimă ipostază, spre exemplu, cercetătorii ar putea provoca subiecții să îndeplinească o sarcină dificilă, cum ar fi numărarea înapoi de la numărul 1.073 la 13, în timp ce sunt analizați. „Orice tip de stres pare să interfereze cu cunoașterea, atenția și memoria", spune specialistul.

Stresul afectează nu numai memoria și multe alte funcții ale creierului, cum ar fi starea de spirit și anxietatea, dar promovează și inflamația, care afectează negativ sănătatea inimii, spune, la rândul său, dr. Jill Goldstein, profesor de psihiatrie și medicină la Harvard Medical School. Astfel, stresul a fost asociat cu mai multe boli cronice ale creierului și ale inimii. În plus, poate afecta diferit bărbații și femeile, atrage ea atenția.

Stresul și creierul

 

Pentru a înțelege de ce stresul afectează gândirea și memoria, este important să înțelegeți puțin despre modul în care funcționează creierul. Acesta nu este doar o singură unitate centrală (ca la calculator), ci un grup de părți diferite care îndeplinesc sarcini diferite, arată dr. Ressler. Cercetătorii cred că atunci când o parte a creierului este angajată, celelalte părți ar putea să nu aibă prea multă energie pentru a face față sarcinilor vitale, detaliază el.

Spre exemplu, dacă vă aflați într-o situație periculoasă sau care vă suprasolicită emoțional, amigdala (partea creierului care vă guvernează instinctul de supraviețuire) poate prelua conducerea, lăsând părților creierului care ajută la stocarea amintirilor și la efectuarea unor sarcini de ordin superior mai puțină energie și capacitate de a-și face propriile job-uri.

„Ideea de bază este aceea că creierul își deplasează resursele pentru că este în modul de supraviețuire, nu în modul de memorie", spune dr. Ressler. Acesta este motivul pentru care s-ar putea să uitați mai ușor anumite lucruri atunci când vă aflați sub stres sau poate chiar să vă pierdeți memoria în timpul evenimentelor traumatice.

Efectul pe care îl are stresul asupra creierului și a corpului poate diferi, de asemenea, în funcție de momentul în care survine în cursul vieții cuiva, continuă dr. Goldstein. Anumiți hormoni, cunoscuți sub numele de hormoni gonadali - care sunt secretați în cantități mari în timpul dezvoltării fetale, a pubertății și a sarcinii, și epuizați în timpul menopauzei - pot juca un rol în modul în care stresul afectează un individ. De exemplu, reduceri ale hormonului gonadal estradiol (unul dintre principalii estrogeni activi la adulți) în timpul tranziției menopauzei pot schimba modul în care creierul nostru răspunde la stres, mai spune ea.

Protejați-vă de stresul dăunător

 

Pentru a face față mai bine stresului, luați în considerare modul în care puteți reduce la minimum factorii care îl declanșează și agravează. Iată câteva sfaturi date de experții de la Harvard, care vă pot ajuta să gestionați mai bine stresul și, sperăm, să preveniți unele dintre efectele dăunătoare pe care le-ar putea avea asupra creierului dumneavoastră.

Preluați controlul situației. Dacă stresul nu este previzibil, concentrați-vă asupra a controla lucrurile care sunt. „A avea o rutină este bine pentru dezvoltare și pentru sănătate", punctează dr. Kerry Ressler, profesor de psihiatrie la Harvard Medical School. „Predictibilitatea combate stresul".

Dormiți bine. Stresul poate duce la dificultăți de somn, iar lipsa de somn poate face ca stresul să escaladeze. „Deprivarea de somn face ca anumite părți ale creierului care se ocupă de funcții de ordin superior să funcționeze mai prost", spune dr. Ressler. Obiceiurile sănătoase de somn pot ajuta. Acestea includ mersul în pat și trezirea în același timp, în fiecare zi, evitarea cofeinei după amiaza și crearea unui mediu de somn relaxant.

Organizați-vă. Folosirea de strategii pentru a ajuta la gestionarea volumului de muncă poate reduce, de asemenea, stresul. De exemplu, în fiecare zi, creați o listă concretă a sarcinilor pe care trebuie să le îndepliniți. În acest fel, îndatoririle dvs. nu vor mai părea copleșitoare ci ținte de atins rând pe rând. Bifarea acestei liste vă oferă, de asemenea, un punct final, astfel încât să conștientizați că ați reușit și că ați terminat. „Așezarea astfel a sarcinilor ajută la diminuarea sentimentului că creierul este bombardat", spune el. De asemenea, vă poate ajuta să anticipați când este posibil să fiți stresați.

Cereți ajutor dacă aveți nevoie de el! Să cereți ajutor atunci când vă simțiți copleșit vă poate ajuta să deveniți mai rezistenți și mai capabili să gestionați stresul, ceea ce vă poate proteja, în cele din urmă, sănătatea creierului. Intervenția la timp poate reduce ulterior handicapul cauzat de complicațiile legate de stres.

Modificați-vă atitudinea față de stres. „O viață fără stres nu este numai imposibilă, dar, de asemenea, ar fi destul de neinteresantă - de fapt, un anumit stres este util pentru dezvoltare", arată dr. Ressler. Deci, în loc să ne străduim să scăpăm definitiv de stres, mai bine ne străduim să răspundem mai bine la stres și să-l reducem la limite acceptabile.

Schimbări pe termen lung ale creierului

 

Există dovezi că stresul cronic (persistent) poate recabla creierul, spune dr. Ressler. Oamenii de știință au aflat că animalele care suferă de stres prelungit au o activitate mai redusă în părțile din creierul lor care se ocupă de sarcini de ordin mai înalt - de exemplu, cortexul prefrontal - și o activitate mai activă în părțile primitive ale creierului lor, care se concentrează asupra supraviețuirii – gen amigdala. Este ca și atunci când faceți exerciții doar pentru o parte din corpul vostru, nu și în altele.

Partea care este antrenată mai des ar deveni mai puternică, iar partea care lăsată de izbeliști ar deveni mai slabă, spune el. Aceasta este ceea ce pare să se întâmple în creier atunci când se află sub stres continuu: în esență, construiește partea creierului concepută pentru a face față amenințărilor, iar partea creierului însărcinată cu un gând mai complex este lăsată nefolosită.

Aceste modificări ale creierului pot fi reversibile în unele cazuri, spune dr. Ressler, dar poate fi mai greu de inversat în altele, în funcție de tipul și de durata stresului. În timp ce experiențele stresante din copilărie par să aibă un impact mai mare asupra creierului în curs de dezvoltare, unele cercetări au arătat că oamenii care demonstrează rezistență în fața traumelor din trecut au dezvoltat noi mecanisme cerebrale pentru a le compensa. Se crede că aceste noi căi ajută la depășirea schimbărilor cerebrale legate de stres, care s-au format mai devreme în viață, mai arată el.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.25