Atunci când suntem stresați, organismul eliberează hormonii care pot determina creșterea nivelului de glucoză din sânge. Iar acest lucru poate provoca simptome adverse persoanelor cu diabet, dar nu numai.
Stresul poate afecta în mod diferit oamenii, iar tipul de stres pe care îl experimentăm poate avea un impact diferit asupra răspunsului fizic din partea organismului.
”Acționează la nivelul ADN-ului diverselor celule, are receptori nucleari și de asta el modifică în timp metabolismul glucidic, metabolismul lipidic, dă tulburări la nivelul tiroidei”, a explicat dr. Antonela Burlacu, medic endocrinolog, la Pro TV.
Atunci când persoanele cu diabet de tip 2 sunt supuse unui stres mental, ele resimt, în general, o creștere a nivelului de glucoză din sânge, în timp ce persoanele cu diabet de tip 1 pot avea un răspuns mai variat. Acest lucru înseamnă că ele pot experimenta fie o creștere, fie o scădere a nivelului de glucoză.
Stresul, nociv pentru sănătate
Stresul este nociv pentru organism din mai multe puncte de vedere: ne poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ne poate provoca dureri de stomac și chiar poate declanșa crize de astm.
Conform unui studiu, stresul nu are un impact doar asupra corpului, ci poate afecta și funcționarea sistemului imunitar. ”Hormonii stresului sunt recepționați ca semnale și de către celulele sistemului imunitar. Stresul neuropsihic are efect imunosupresor. Deci scade capacitatea de reacție a organismului”, a spus dr. prof. univ. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie, la Pro TV.
Celulele albe din sânge sunt cruciale pentru răspunsul imunitar la viruși și bacterii, deoarece conțin celule T, care se concentrează pe apărarea organismului de particulele străine.
Potrivit prof. Erik Klopack, autorul studiului menționat, celulele T se nasc ”naive”, ceea ce înseamnă că ele sunt disponibile în corpul nostru pentru a lupta împotriva noilor ”invadatori”. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, celulele T pot deveni ”celule T de memorie”, adică celule care își amintesc cum să lupte împotriva bolilor pe care le-am avut înainte.
”După ce am controlat dieta săracă și exercițiile fizice scăzute... legătura dintre stres și îmbătrânirea imunitară accelerată nu a fost la fel de puternică.
Acest lucru sugerează că îmbunătățirea acestor comportamente de sănătate ar putea ajuta la compensarea pericolelor asociate cu stresul”, a spus Klopack, notează Healthing.
Astfel, pe lângă îmbunătățirea stilului de viață, în cazul în care nu se poate evita stresul, ce este atât de prezent în jurul nostru, este recomandat ca orice zi stresantă să o încheiem cu o plimbare și orice perioadă stresantă cu o pauză lungă.
Stresul, simptome
Uneori, simptomele stresului sunt subtile și este posibil să nu le observați. Stresul poate afecta starea emoțională și mentală și poate avea impact asupra sănătății fizice. Motiv pentru care recunoașterea simptomelor poate ajuta la identificarea stresului și luarea măsurilor pentru gestionarea acestuia.
Simptomele fizice ale stresului includ:
- dureri de cap
- durere sau tensiune musculară
- somn prea mult sau prea puțin
- sentimente generale de boală
- oboseală.
Stresul vă poate face, de asemenea, să vă simțiți:
- nemotivat
- iritabil
- deprimat
- neliniștit
- anxios.
În cazul unora, stresul îi poate ”îndruma” spre comportamente mai greu de acceptat de cei din jur, cum ar fi:
- izolarea de familie și prieteni
- mănâncă mai mult sau mai puțin
- se manifestă la mânie
- consumul excesiv de alcool
- consumul de tutun, potrivit Healthline.
Bolile metabolice, asociate cu cele neuronale. Medic: Vârsta la care aceste boli apar este din ce în ce mai timpurie
Frecvența bolilor de metabolice și de nutriție este tot mai mare, iar vârsta la care au început să apară acestea este în continuă scădere, a afirmat prof. univ. Rodica Bălașa, în cadrul Conferinţei Naţionale ”Interdisciplinaritate şi cercetare în diabet, nutriţie şi boli metabolice”, ce se desfășoară în această perioadă la Târgu Mureș, potrivit Agerpres.
”Din păcate, frecvenţa acestor boli metabolice şi de nutriţie este într-o creştere permanentă. Din păcate, vârsta la care aceste boli apar este din ce în ce mai timpurie, iar complicaţiile pe care aceste boli le generează în aproape toate specialităţile medicale, ne face să fim cu toţii împreună.
Eu sunt neurolog şi trebuie să vă spun că bolile cerebrale, cu excepţia celor neuro-degenerative, sunt consecinţa celorlalte boli ale organelor.
Iar problemele de metabolism, mai ales diabetul zaharat, produc un impact devastator asupra sistemului nervos. Universitatea noastră este într-o emulaţie ştiinţifică permanentă, astfel încât organizarea aici a unei conferinţe naţionale, cu o participare atât de largă, este pentru noi un moment foarte important, care, evident, ne încurajează să continuăm”, a declarat Rodica Bălaşa de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureş, potrivit sursei menționate. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Hiperglicemia, cauze și simptome. Poate duce la comă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
