EXCLUSIV Taxa clawback, "problema României". Petru Crăciun: A fost o găselniță pentru a echilibra bugetul. În alte țări nivelul e de 1% - 5%. Noi l-am introdus la 25% - 30%

Care este problema cu taxa clawback în România și ce modificări se fac după solicitarea Comisiei Europene.
Taxa clawback a fost introdusă în anul 2011 pentru companiile producătoare de medicamente. În 2020, Parlamentul a votat o lege care a introdus 3 praguri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele produse pe linii de fabricație din România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice și biosimilare.
"Clawback a fost încercarea Ministerului Finanțelor de a colecta, de a lua impozite de la industria farma în plus față de impozitele pe care le plătește orice producător, orice distribuitor din România. Practic nu se respectă cota unică. A fost o măsură asumată ca principala reformă de fiscalitate, cota unică dar în domeniul farmaceutic nu este o cotă. Peste cota unică, se adaugă această taxă clawback.
Înțeleg că a fost și o decizie în instanță generată de modalitatea de calcul. Se aplica taxa inclusiv la TVA, deci era taxă la taxă. Și a fost o decizie europeană care obligă statele să returneze acel TVA, acel clawback încasat", a spus junalistul Val Vâlcu.
"Aș sublinia că aceasta este problema României. Nu prețul cel mai mic, ci combinata preț minim și clawback.
A fost o găselniță pentru a echilibra bugetul la vremea respectivă. Problema, ca și în alte lucruri, pentru noi este să nimerim măsura corectă, pentru că acest clawback care se practică în alte părți este la nivelul 1%, 3% sau 5%. Noi l-am introdus la 25% - 30%, unde efectele sunt un pic mai dificile de anticipat și de gestionat.
Aici aș îndrăzni să ies un pic din sferă medicală și să mă pronunț la un capitol la care sunt convins că modernizarea cu adevărat a României va începe după ce vom înțelege foarte bine și vom trata la fel de bine partea fiscală.
La fel de bine apropo de modelele europene pe care le vânturăm.
Revenind la subiect, este o chestiune discutabilă, dar repet, dilema care cred că a fost pentru anumiți factori de decizie, aceste combinate de preț minim și clawback, era evident că nu puteam renunța la amândouă și cred că a existat o ezitare la ce să renunțăm. Ezitare de tipul: ce de preferat", a declarat Petru Crăciun, director studii și strategie în Colegiul Farmaciștilor din România, expert în politica medicamentului și politica sanitară, în exclusivitate pentru DC Medical.
Taxa clawback se modifică după solicitarea Comisiei Europene. Care vor fi noile niveluri de taxare
Mai mulți reprezentați ai partidelor politice, invitați în emisiunile DC Medical și DC News au explicat că această taxă clawback este o politică greșită și că nu a dat satisfacție și chiar a creat probleme. Cu toate acestea, nu s-a schimbat nimic.
Comisia Europeană a solicitat modificarea taxei clawback pentru companiile care produc în România, care sunt favorizați în raport cu cei din alte state europene printr-un nivel mai scăzut al taxei.
Practic, Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului modificarea taxei clawback, pe motiv că, în forma actuală, companiile care produc medicamente în România sunt favorizați în raport cu producătorii care fabrică în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce este interzis de legislația europeană. Pentru a răspunde solicitării, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de lege pentru conformarea la legislația europeană.
În noul proiect de lege, care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 77/2011, Ministerul Sănătății propune doar două niveluri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovative, indiferent de origine, fie produse în România, fie în alt stat.
Măsura urmează să se aplice începând cu trimestrul III al anului 2023 și va avea un impact bugetar, de scădere a încasărilor, estimat la 46,7 milioane lei în fiecare trimestru.
"Problema este că în ciuda declarațiilor care în mod evident nu pot să depășească o anumită zonă, aici este o perspectiva multiplă, adică avem perspectiva pacientului care ar trebui să fie beneficiarul, avem perspectiva industriei fără de care nu putem continua și care are și a propriile probleme și avem perspectiva autorității care încearcă să împacheteze lucrurile cât mai frumos pentru electorat.
Acum sigur, toate așteptările la maximum nu se pot atinge și atunci obiectivul este să găsim acel compromis rezonabil și echilibrat în care toată lumea e confortabilă cu situația, ceea ce momentan încă nu suntem acolo", a mai spus Petru Crăciun.
Vezi mai multe în video:
Te uiți la Insula Iubirii? Uite ce fel de om ești. Radu Leca îți dezvăluie problema
Colica biliară: simptome și cauze. Alimentele care o provoacă. Dr. Oana Dolofan: Durerea iradiază în umăr sau în spate
Când se optează pentru fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. Dr. Lucia Luchian: Șanse de reușită diferite
Marele avantaj al colonoscopiei. Cât de des se recomandă. Dr. Eliza Gangone (SANADOR) explică
Totul despre cancerul colorectal. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), la DC Medical și DC News
Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
Vârsta la care este indicată colonoscopia. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Chiar dacă NU ai simptome
Ispitele de la Insula Iubirii ajung să dezvolte "tricupluri" în viața reală. Psihologul Radu Leca, avertisment
Cât de periculoși sunt polipii de pe colon. Dr. Gabriela Lamatic: Nu resimte durere
Poluarea, un nou factor major în declanșarea astmului și alergiilor. Prof. dr. Florin Mihălțan: Provocarea deceniului. Mare amenințare
Terapia hiperbară: cine o poate face. Dr. Mihai Băican: Funcționează ca un plămân extern
Parteneriat real pentru sănătate. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb): Am adus milioane. Nu cerem cadouri, ci facilități fiscale
Cancerul care se poate moșteni. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), avertisment pentru părinți
Transplantul hepatic: riscuri și recuperare. Dr. Dragoș Romanescu: Multă minuțiozitate. Pacientul transplantat e un pacient fragil
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Tot ce trebuie să știi despre durerea de stomac. Dr. Oana Dolofan (SANDOR), la DC Medical și DC News, marți, 12 august, ora 16:00
Medicamentele salvatoare de vieți nu ajung la pacienții din România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Suntem la 800 de zile de la aprobarea EMA
De ce cancerul nu este considerat vindecat chiar și după ani de tratament. Dr. Beatrice Anghel: Vorbim de remisie
Boala varicoasă, complicații. Dr. Anca Chitic: Potențial letal foarte mare
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Manifestul DCNews, DCMedical și ARGUMENT susținut din Cluj, pentru o Românie în care sănătatea nu este un lux, ci o necesitate
Medicina cu patru P-uri, aplicată în oncologie. Dr. Eduard Dănăilă (SANADOR): Personalizată, predictivă, preventivă și participativă
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.