Care este problema cu taxa clawback în România și ce modificări se fac după solicitarea Comisiei Europene.
Taxa clawback a fost introdusă în anul 2011 pentru companiile producătoare de medicamente. În 2020, Parlamentul a votat o lege care a introdus 3 praguri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele produse pe linii de fabricație din România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice și biosimilare.
"Clawback a fost încercarea Ministerului Finanțelor de a colecta, de a lua impozite de la industria farma în plus față de impozitele pe care le plătește orice producător, orice distribuitor din România. Practic nu se respectă cota unică. A fost o măsură asumată ca principala reformă de fiscalitate, cota unică dar în domeniul farmaceutic nu este o cotă. Peste cota unică, se adaugă această taxă clawback.
Înțeleg că a fost și o decizie în instanță generată de modalitatea de calcul. Se aplica taxa inclusiv la TVA, deci era taxă la taxă. Și a fost o decizie europeană care obligă statele să returneze acel TVA, acel clawback încasat", a spus junalistul Val Vâlcu.
"Aș sublinia că aceasta este problema României. Nu prețul cel mai mic, ci combinata preț minim și clawback.
A fost o găselniță pentru a echilibra bugetul la vremea respectivă. Problema, ca și în alte lucruri, pentru noi este să nimerim măsura corectă, pentru că acest clawback care se practică în alte părți este la nivelul 1%, 3% sau 5%. Noi l-am introdus la 25% - 30%, unde efectele sunt un pic mai dificile de anticipat și de gestionat.
Aici aș îndrăzni să ies un pic din sferă medicală și să mă pronunț la un capitol la care sunt convins că modernizarea cu adevărat a României va începe după ce vom înțelege foarte bine și vom trata la fel de bine partea fiscală.
La fel de bine apropo de modelele europene pe care le vânturăm.
Revenind la subiect, este o chestiune discutabilă, dar repet, dilema care cred că a fost pentru anumiți factori de decizie, aceste combinate de preț minim și clawback, era evident că nu puteam renunța la amândouă și cred că a existat o ezitare la ce să renunțăm. Ezitare de tipul: ce de preferat", a declarat Petru Crăciun, director studii și strategie în Colegiul Farmaciștilor din România, expert în politica medicamentului și politica sanitară, în exclusivitate pentru DC Medical.
Mai mulți reprezentați ai partidelor politice, invitați în emisiunile DC Medical și DC News au explicat că această taxă clawback este o politică greșită și că nu a dat satisfacție și chiar a creat probleme. Cu toate acestea, nu s-a schimbat nimic.
Comisia Europeană a solicitat modificarea taxei clawback pentru companiile care produc în România, care sunt favorizați în raport cu cei din alte state europene printr-un nivel mai scăzut al taxei.
Practic, Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului modificarea taxei clawback, pe motiv că, în forma actuală, companiile care produc medicamente în România sunt favorizați în raport cu producătorii care fabrică în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce este interzis de legislația europeană. Pentru a răspunde solicitării, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de lege pentru conformarea la legislația europeană.
În noul proiect de lege, care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 77/2011, Ministerul Sănătății propune doar două niveluri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovative, indiferent de origine, fie produse în România, fie în alt stat.
Măsura urmează să se aplice începând cu trimestrul III al anului 2023 și va avea un impact bugetar, de scădere a încasărilor, estimat la 46,7 milioane lei în fiecare trimestru.
"Problema este că în ciuda declarațiilor care în mod evident nu pot să depășească o anumită zonă, aici este o perspectiva multiplă, adică avem perspectiva pacientului care ar trebui să fie beneficiarul, avem perspectiva industriei fără de care nu putem continua și care are și a propriile probleme și avem perspectiva autorității care încearcă să împacheteze lucrurile cât mai frumos pentru electorat.
Acum sigur, toate așteptările la maximum nu se pot atinge și atunci obiectivul este să găsim acel compromis rezonabil și echilibrat în care toată lumea e confortabilă cu situația, ceea ce momentan încă nu suntem acolo", a mai spus Petru Crăciun.
Vezi mai multe în video:
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
