Testarea elevilor în școli folosind testele antigen rapide s-a dovedit a fi un eșec, după cum arată ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu. Potrivit lui, s-au folosit mai puțin de 2% din testele disponibile. I...
Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, susține că lipsa de personal medical și opoziția părinților a dus la insuccesul testării elevilor la școală. Potrivit lui, mai puțin de 2% din testele antigen rapide disponibile au fost folosite, de la începerea școlii.
„În 8 săptămâni de școală (începând din 8 februarie!), au fost folosite mai puțin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziție pentru testarea în școli.
Cauzele acestui insucces major au fost două:
Lipsa de personal medical sau indisponibilitatea acestuia pentru administrarea testelor antigen rapide. Sunt considerate de foarte mulți părinți ca fiind «invazive»/ traumatizante pentru copii, mai ales pentru cei de vârstă mică. Drept urmare, nu-și dau acordul pentru testarea în acest fel.
Soluția este utilizarea unor teste non-invazive care înlătură cele 2 neajunsuri (nevoia de administrare de către personal medical și reticența părinților cu privire la exprimarea acordului absolut necesar pentru elevii minori).
Testele antigen rapide rămase (peste 1 milion) ar putea fi redirecționate pentru testarea adulților”, arată un comunicat de presă al Ministerului Educației.
„Achiziția acestor teste non-invazive trebuie făcută de entități cu competență în domeniul medical. Ministerul Educației nu are competențe și atribuții pentru achiziția niciunui tip de test medical. Mizăm foarte mult pe sprijinul Ministerului Sănătății (ca autoritate guvernamentală in domeniul sănătății) pentru implicare în vederea asigurării unei protecții sanitare corespunzătoare în școlile din România.
Astfel, Ministerul Educației va putea propune, la finalul lunii mai-începutul lunii iunie, reluarea cursurilor cu prezență fizică pentru toate școlile (fără scenarii diferențiate!), dacă vor fi întrunite simultan următoarele patru condiții:
1. Respectarea regulilor de protecție sanitară în școli. Aceste reguli se respectă mai riguros în școli decât în cele mai multe locații (purtare mască de protecție, respectare reguli de igiena, distanțare adecvată, aerisire spații).
2. Susținerea continuării campaniei de vaccinare a personalului din învățământ. În acest moment, personalul din învățământ este cea mai numeroasă categorie socio-profesională din perspectiva numărului de persoane vaccinate - echivalent deja cu aproape 50% din totalul celor 350.000 de angajați din sistemul național de învățământ.
3. Testele non-invazive să fie disponibile în școli în data de 4 mai, la revenirea din vacanță/reluarea cursurilor conform scenariilor verde/galben/roșu pentru toți elevii (cu excepția claselor terminale care vor reveni la școală în data de 10 mai).
4. Confirmarea ipotezei specialiștilor epidemiologi cu privire la trendul descendent al ratei de infectare în luna mai”, se mai arată în document.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
