Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele

Acestea sunt sechelele lăsate de COVID. Consecințele sunt pe termen lung și îngrijorătoare în cazul persoanelor care au fost diagnosticate cu COVID.
Vezi și: Trucul care îți menține casa sănătoasă iarna. Cum să aerisești fără să pierzi căldura
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea California, San Francisco (UCSF), sugerează că un tratament prelungit cu Paxlovid, combinația antivirală de nirmatrelvir/ritonavir, ar putea oferi alinare anumitor pacienți cu long COVID.
Rezultatele, publicate pe 6 ianuarie în revista Communications Medicine, aduc o rază de speranță milioanelor de persoane care suferă de simptome persistente, luni sau chiar ani după infecția inițială cu COVID-19. Cu toate acestea, rezultatele ridică și întrebări despre motivele pentru care medicamentul pare să ajute doar anumiți pacienți.
Dovezi contrastante: speranță vs. scepticism
Acest studiu contrazice cercetările anterioare, inclusiv un studiu clinic din luna iunie, care a concluzionat că un tratament standard de 15 zile cu Paxlovid nu a redus semnificativ simptomele long COVID.
Cercetătorii de la UCSF susțin că tratamente mai lungi sau personalizate ar putea fi utile pentru anumite persoane. Ei subliniază necesitatea de a continua cercetările pentru a identifica pacienții care ar putea răspunde pozitiv la tratament și pentru a determina durata optimă a acestuia.
Dr. Alison Cohen, autoarea principală a studiului, a recunoscut dificultățile în abordarea long COVID.
"Suntem la aproximativ cinci ani de la începutul pandemiei și, totuși, nu există încă tratamente aprobate oficial pentru long COVID. Acesta nu este un remediu miraculos, dar ar putea ajuta multe persoane într-un mod semnificativ", a spus dr. Alison Cohen, autorul studiului, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Fructele care îngrașă cel mai mult. Dr. Mihaela Bilic: Afectează silueta
Long COVID - FOTO: Freepik
O afecțiune complexă care afectează milioane de oameni
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 17,6 milioane de americani – adică 1 din 13 adulți – suferă de long COVID. Aceștia se confruntă cu simptome precum ceață mentală, oboseală, probleme respiratorii și cardiovasculare. Cu peste 200 de simptome raportate, long COVID rămâne dificil de definit, diagnosticat sau tratat.
Dr. Michael Peluso, coautor și investigator principal al programului de cercetare long COVID de la UCSF, a subliniat complexitatea afecțiunii.
"Dacă am învățat ceva în ultimii patru ani, este că long COVID este o afecțiune complexă. Să înțelegem de ce unii oameni beneficiază atât de remarcabil de tratamente antivirale, în timp ce alții nu, este una dintre cele mai importante întrebări ale acestui domeniu", a subliniat dr. Michael Peluso.
Vezi și: Ce pățești dacă mânânci pâine mai veche de două zile. Detaliul care te poate îmbolnăvi
Studii de caz: rezultate mixte
Studiul realizat de UCSF a monitorizat 13 pacienți cu long COVID, încercând să afle dacă tratamentul prelungit cu Paxlovid a ajutat la ameliorarea simptomelor acestora. Cinci pacienți au raportat îmbunătățiri susținute, în timp ce alții au experimentat doar o ameliorare temporară – sau deloc.
Un caz notabil este cel al unui bărbat de 56 de ani, care a suferit de long COVID încă de la începutul pandemiei. Un tratament de cinci zile cu Paxlovid, în 2022, nu a avut niciun efect. Cu toate acestea, un tratament de 15 zile, administrat trei luni mai târziu, i-a îmbunătățit semnificativ simptomele fizice și cognitive, cum ar fi ceața mentală și oboseala.
Pe de altă parte, o femeie de 45 de ani, care a avut long COVID din ianuarie 2022, a raportat rezultate mixte. Deși un tratament de cinci zile i-a oferit o ameliorare temporară a simptomelor, un al doilea tratament de 15 zile nu a avut niciun efect.
Nevoia de tratamente personalizate
Cercetătorii cred că răspunsurile individuale la Paxlovid ar putea fi influențate de o varietate de factori, precum simptomele specifice ale fiecărui pacient, tulpina SARS-CoV-2 contractată sau momentul administrării tratamentului. Echipa de la UCSF a colaborat cu membri ai Patient-Led Research Collaborative pentru a înțelege mai bine aceste variabile.
Studiul subliniază importanța de a accepta complexitatea long COVID pentru a dezvolta tratamente eficiente. De asemenea, UCSF a lansat prima bancă de țesuturi din lume dedicată cercetării long COVID, pentru a explora mecanismele biologice ale acestei afecțiuni.
Rezistența la antibiotice se extinde rapid. Una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă, avertizează OMS
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Cum se transmite HIV?
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.