Tromboembolism venos: de ce adolescenții obezi sunt mai expuși
Bărbații cu antecedente de obezitate la adolescența târzie sunt mai expuși unui cheag de sânge (tromb) la un picior sau la un plămân, susține un studiu.
Un studiu al Universității din Göteborg a demonstrat că bărbații care au fost obezi în adolescența târziu snt mai susceptibili să dezvolte la maturitate cheaguri de sânge în picior sau plămân. Cercetătorii afirmă că riscul crește succesiv și este cel mai mare la cei care au fost sever obezi în adolescență. Un tromb la nivelul piciorului sau al plămânului este cunoscut sub numele de tromboembolism venos, una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare.
Riscul crește odată cu înaintarea vârstei și, în general, 5-10% din populație sunt afectate la un moment dat în timpul vieții. Boala este potențial fatală, dar gradul său de severitate variază. Studiul actual, publicat în Journal of Internal Medicine, se bazează pe date despre 1.639.838 de bărbați care s-au înscris pentru serviciul militar în Suedia, între anii 1969-2005. Vârsta lor medie la înscriere, puțin peste 18 ani. Acești indivizi au fost urmăriți circa 28 de ani folosind registre de pacienți. În perioada de monitorizare, un cheag de sânge la nivelul piciorului sau al plămânului a fost înregistrat la puțin peste 1% (n = 18.665) dintre participanții la studiu. O asociere clară a fost găsită între indicele de masă corporală (IMC) la momentul înrolării și riscul de tromboembolism venos ulterior, se arată într-un comunicat al universității amintite.
O creștere succesivă a riscului de tromboembolism venos a fost observată la grupul din mijlocul și partea superioară a intervalului normal de IMC (20-25), comparativ cu partea inferioară a intervalului normal (18,5-20). Apoi, riscul a continuat să crească în cele două grupuri IMC mai mari, cele cu obezitate și obezitate severă, cărora le-au aparținut peste 36.000 dintre participanții la studiu.
"Până în prezent, asocierea dintre tromboembolism venos și obezitate a fost studiată în principal în populațiile în care IMC este măsurat relativ târziu în viață. Până atunci, participanții la studiu ar fi putut dezvolta boli legate de obezitate, cum ar fi anumite forme de cancer, care afectează și ele riscul de apariție a unui cheag. În consecință, există pericolul subestimării riscului din cauza obezității. Pe măsură ce obezitatea și obezitatea severă devin mai răspândite în rândul copiilor și adolescenților, este din ce în ce mai important să studiezi riscurile pe termen lung implicate", spune Glise Sandblad.
Studiul, AICI.
-
Laptele de capră vs. laptele de vacă, care este mai bun pentru stomac06.04.2026, 21:52
-
Sistemul medical, la un pas de colaps06.04.2026, 21:22
-
Alergie, răceală sau ceva mai grav06.04.2026, 21:14
-
Semnele comune care indică un mini-AVC. Cât de periculos este06.04.2026, 20:31
-
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
China rupe tăcerea: SUA a creat COVID! Au publicat dovezile lor care exclud că Wuhan a fost cauza
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
