Bărbații cu antecedente de obezitate la adolescența târzie sunt mai expuși unui cheag de sânge (tromb) la un picior sau la un plămân, susține un studiu.
Un studiu al Universității din Göteborg a demonstrat că bărbații care au fost obezi în adolescența târziu snt mai susceptibili să dezvolte la maturitate cheaguri de sânge în picior sau plămân. Cercetătorii afirmă că riscul crește succesiv și este cel mai mare la cei care au fost sever obezi în adolescență. Un tromb la nivelul piciorului sau al plămânului este cunoscut sub numele de tromboembolism venos, una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare.
Riscul crește odată cu înaintarea vârstei și, în general, 5-10% din populație sunt afectate la un moment dat în timpul vieții. Boala este potențial fatală, dar gradul său de severitate variază. Studiul actual, publicat în Journal of Internal Medicine, se bazează pe date despre 1.639.838 de bărbați care s-au înscris pentru serviciul militar în Suedia, între anii 1969-2005. Vârsta lor medie la înscriere, puțin peste 18 ani. Acești indivizi au fost urmăriți circa 28 de ani folosind registre de pacienți. În perioada de monitorizare, un cheag de sânge la nivelul piciorului sau al plămânului a fost înregistrat la puțin peste 1% (n = 18.665) dintre participanții la studiu. O asociere clară a fost găsită între indicele de masă corporală (IMC) la momentul înrolării și riscul de tromboembolism venos ulterior, se arată într-un comunicat al universității amintite.
O creștere succesivă a riscului de tromboembolism venos a fost observată la grupul din mijlocul și partea superioară a intervalului normal de IMC (20-25), comparativ cu partea inferioară a intervalului normal (18,5-20). Apoi, riscul a continuat să crească în cele două grupuri IMC mai mari, cele cu obezitate și obezitate severă, cărora le-au aparținut peste 36.000 dintre participanții la studiu.
"Până în prezent, asocierea dintre tromboembolism venos și obezitate a fost studiată în principal în populațiile în care IMC este măsurat relativ târziu în viață. Până atunci, participanții la studiu ar fi putut dezvolta boli legate de obezitate, cum ar fi anumite forme de cancer, care afectează și ele riscul de apariție a unui cheag. În consecință, există pericolul subestimării riscului din cauza obezității. Pe măsură ce obezitatea și obezitatea severă devin mai răspândite în rândul copiilor și adolescenților, este din ce în ce mai important să studiezi riscurile pe termen lung implicate", spune Glise Sandblad.
Studiul, AICI.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
