Tulburările mintale reduc speranța de viață. Persoanele cu boli mintale au un risc mai crescut de boli de inimă și diabet.
Tulburările mintale afectează nu doar partea psihoemoțională a persoanei care are o astfel de afecțiune, ci și are și efecte fizice, arată un studiu recent.
Concret, cercetătorii au descoperit că tulburările mintale duc la o îmbătrânire mai rapidă, dar și o sănătate mai precară în rândul acestor persoane, comparativ cu populația generală, arată Neuroscience News.
Mai mult decât atât, estimările efectului variază în funcție de afecțiunea de sănătate mintală. De altfel, adesea persoanele care suferă de tulburări mintale prezintă o tendință crescută de a dezvolta boli de inimă și diabet, afecțiuni care se agravează cu înaintarea în vârstă.
Un studiu din 2019 a constatat, că în medie, persoanele cu tulburări mintale au o speranță de viață mai scurtă cu aproximativ 10 ani pentru bărbați, respectiv 7 ani pentru femei.
”Acum este posibil să prezicem vârsta oamenilor pe baza metaboliților din sânge.
Am descoperit că, în medie, cei care au avut un istoric de boli mintale de-a lungul vieții au avut un profil de metaboliți care sugerează că sunt mai în vârstă decât vârsta lor reală.
De exemplu, persoanele cu tulburare bipolară aveau markeri din sânge care indicau că erau cu aproximativ 2 ani mai în vârstă decât vârsta lor cronologică”, spune dr. Julian Mutz, de la King’s College London, coordonatorul lucrării prezentate la Congresul Euroean de Psihiatrie ce a avut loc la Paris.
De asemenea, mai spune cercetătorul, aceste descoperiri indică un fapt important, și anume, că persoanele cu tulburări mintale tind sp fie mai bătrâne decât alte persoane de aceiași vârstă.
”Este posibil ca acest lucru să nu explice toate diferențele de sănătate și speranța de viață dintre persoanele cu probleme de sănătate mintală și populația generală, dar înseamnă că îmbătrânirea biologică accelerată poate fi un factor important.
Dacă putem folosi acești markeri pentru a urmări îmbătrânirea biologică, acest lucru ar putea schimba modul în care monitorizăm sănătatea fizică a persoanelor cu boli mintale și modul în care evaluăm eficacitatea intervențiilor menite să îmbunătățească sănătatea fizică”, a mai spus cercetătorul.
Printre tulburările mintale la care fac referire cercetătorii se numără tulburarea bipolară și tulburarea de anxietate.
Tulburarea bipolară, denumită anterior maniaco-depresie, este o afecțiune mintală care provoacă schimbări extreme ale dispoziției care includ stări emoționale înalte (manie sau hipomanie) și scăzute (depresie).
Simptomele pot provoca schimbări imprevizibile ale dispoziției și comportamentului, având ca rezultat o suferință semnificativă și dificultăți în viață. Astfel, există mai multe tipuri de tulburare bipolară.
Tulburare bipolară I. Ați avut cel puțin un episod maniacal care poate fi precedat sau urmat de episoade hipomaniacale sau depresive majore. În unele cazuri, mania poate declanșa o ruptură de realitate (psihoză).
Tulburare bipolară II. Ați avut cel puțin un episod depresiv major și cel puțin un episod hipomaniacal, dar nu ați avut niciodată un episod maniacal.
Tulburare ciclotimică. Ați avut cel puțin doi ani - sau un an la copii și adolescenți - de multe perioade cu simptome de hipomanie și perioade cu simptome depresive (deși mai puțin severe decât depresia majoră).
Alte tipuri. Acestea includ, de exemplu, tulburarea bipolară și tulburările înrudite induse de anumite medicamente sau alcool sau datorate unei afecțiuni medicale, cum ar fi boala Cushing, scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral, notează Mayo Clinic.
Anxietatea este o emoție normală. Este modul în care creierul tău reacționează la stres și te avertizează cu privire la un potențial pericol. Anxietatea ocazională este în regulă. Dar tulburările de anxietate sunt diferite. Acestea sunt un grup de boli mintale care provoacă anxietate și teamă constantă și copleșitoare.
Anxietatea excesivă te poate face să eviți munca, școala, întâlnirile de familie și alte situații sociale care ar putea declanșa sau agrava simptomele tale.
Anxietatea se manifestă printr-o serie de simptome comportamentale, cum ar fi:
- evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut
- apariția unor ticuri nervoase
- iritabilitate
- frică puternică de moarte
- senzația de copleșeală
- dificultate de concentrare
- dezorientare
- gândire repetitivă
- durere de cap
- senzația de nod în gât
- dureri abdominale, greață, indigestie, diaree
- palpitații, dureri în piept, tahicardie
- oboseală, senzație de sfârșeală
- modificări ale ritmului de somn.
În funcție de simptome, se disting mai multe categorii de tulburări anxioase, astfel:
Tulburarea de anxietate generalizată presupune existența unui comportament anxios pe o perioadă de timp mai lungă de 6 luni, corelat cu activități uzuale de tipul ieșirilor cu prietenii, mersul la școală/facultate/serviciu și discuțiile cu prietenii.
Se caracterizează prin neliniște constantă, dificultăți de concentrare, tipare de gândire negativă, oboseală frecventă, nervozitate și o stare de slăbiciune.
Tulburarea de panică este un diagnostic pus persoanelor care au frecvente atacuri de panică sau care resimt o anxietate severă anticipând apariția altor atacuri de panică în viitor.
Tulburarea obsesiv-compulsivă este o boală cronică, ce evoluează în timp și este caracterizată prin diverse obsesii și ritualuri comportamentale pe care pacientul le repetă pentru a reduce anxietatea.
Fobia socială reprezintă frica puternică de situațiile sociale în care pacientul ar putea fi evaluat sau judecat, și care se manifestă prin simptome fizice puternice: transpirație în exces, greață, palpitații.
Fobiile specifice reprezintă cea mai comună tulburare de anxietate, dar și cel mai ușor de tratat. În această categorie se încadrează frica de păianjeni, șerpi, înălțime, injecții sau vorbitul în public.
Tulburarea de stres posttraumatic apare ca urmare a unor evenimente traumatice, durează o perioadă lungă de timp. Iar expunerea la stimulul care a declanșat trauma este evitată de pacient, uneori chiar și izolare sau ”goluri” de memorie, notează WebMD.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
