Vaccin românesc contra coronavirusului. Unde ar putea fi produs
Cercetători români au anunţat că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus din China.
Institut, vaccin, coronavirus. Cercetătorii de la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen din Timişoara au anunţat că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus din China, rezultatele acestor cercetări fiind puse gratis la dispoziţia producătorilor de vaccinuri interesaţi. Directorul OncoGen, prof. Virgil Păunescu, a explicat, pentru Agerpres, că întrucât centrul OncoGen nu are linie de producţie de vaccinuri, iar Institutul Cantacuzino din Bucureşti nu este funcţional în acest sens, cercetătorii timişoreni au postat public rezultatele cercetării, pentru producătorii de vaccinuri care sunt interesaţi să elaboreze un vaccin anti-coronavirus.
Virgil Păunescu susţine că sunt foarte multe metode şi tehnologii pentru a ajunge la un vaccin sau la o soluţie, iar OncoGen a pus public la dispoziţie oferta sa, care este mai puţin obişnuită, pentru că nu provine din vaccinarea împotriva virusurilor, ci din vaccinurile antitumorale, care sunt mai dificil de obţinut decât vaccinurile antivirale.
"Am văzut şi noi ceea ce a văzut toată lumea. Văd că nu a apărut nimeni care să spună că a creat un vaccin (împotriva coronavirus, n.r.), pentru că aici sunt două lucruri care pot pune capăt acestei epidemii. Fie un vaccin şi vaccinarea rapidă a cât mai multor oameni sau chiar a întregii populaţii, pentru a opri transmiterea virusului, fie un medicament care să-i trateze şi să scadă mortalitatea la cei care se infectează, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în hepatita C sau în HIV. Noi, fiind un centru de cercetări cu specific de imunoterapii în cancer, am sesizat că o anumită tehnologie de vaccinare în cancer (vaccin personalizat în cancer, n.r.) s-ar putea aplica şi în bolile virale. În cancer, poate funcţiona, dar în epidemii din acestea nu, pentru că sunt milioane de oameni care ajung să fie infectaţi şi nu ai timp să îi faci analiza sistemului imun şi a răspunsului imun fiecărui individ şi să-i faci ceva individualizat. Dar s-a putut să găsim o cale de mijloc, în sensul că noi am luat statistica cu profilul genetic al populaţiei României, care corespunde în mare parte cu populaţia din Europa", a explicat Virgil Păunescu.
Potrivit cercetătorului în imunologie, pornind de la profilul genetic al populaţiei din România şi având datele despre structura virusului publicate de chinezi, în baza structurii genetice, se poate determina structura proteică, aceea care poate fi folosită la vaccinare. Astfel, cercetătorii de la OncoGen au identificat mai multe peptide, dar au expus doar cinci, iar cu un număr de 10 peptide, pe care ei le pot identifica, s-ar putea produce vaccinuri care să acopere toată paleta din România.
"Noi nu suntem un centru de producţie. Rezultatul studiilor noastre, care la sfârşit indică cum ar trebui să arate şi cum ar trebui sintetizate respectivele proteine, respectivele antigene folosite pentru un eventual vaccin, ar trebui preluate de o fabrică de tip industrial care să le producă, să le ambaleze, să le testeze, să le vaccineze. Dacă Institutul Cantacuzino ar fi fost funcţional, probabil că le-am fi predat celor de la Cantacuzino, în primul rând, să le testeze ei şi să încerce să facă un vaccin. Dar pentru că nu avem cui să le predăm, le-am pus în domeniul public, pentru producătorii de vaccinuri care, sunt convins, că toţi lucrează la ora aceasta la elaborarea unui vaccin", a explicat directorul OncoGen.
Virgil Păunescu a remarcat faptul că nimeni nu spune nimic referitor la cercetările efectuate, la eventuale rezultate, fiecare companie farmaceutică încercând să obţină un vaccin pe care să-l patenteze şi să câştige de pe urma vaccinării, iar aceasta ia timp.
"Noi nu am dorit să pierdem timpul. Puteam şi noi să mergem la Agenţia de patentă, să patentăm secvenţele acestea (peptidele, n.r.), dar durează un an de zile patentatul. Văzând modul în care se mişcă virusul şi gravitatea bolii, ne-am zis să ieşim primii cu o soluţie şi să nu mergem pe linia protecţiei intelectuale, a făcutului de bani, ci să punem la dispoziţia celor care pot duce mai departe lucrul acesta, în producţie, cercetările noastre, mai ales că suntem un institut de cercetări bine dotat, pentru că vrem să fim în prima linie a cercetării", a afirmat cercetătorul timişorean.
Potrivit acestuia, în zilele următoare OncoGen va face comanda pentru aceste peptide în Germania, pentru că centrul din Timişoara nu le poate sintetiza, dar sunt laboratoare care le sintetizează uşor, într-o cantitate rezonabilă, urmând ca în OncoGen să fie testate, ca orice vaccin, mai întâi pe animale. "Rezultatele noastre le-am făcut publice pe site-ul nostru, al OncoGen, iar joi le-am trimis şi colegilor din Germania deocamdată, apoi şi celor din SUA. (...). Noi, dacă facem rost de aceste peptide, în circa o lună, le vom trimite pentru a se vedea dacă pacienţii care supravieţuiesc (pentru că mortalitatea este de circa 10%) ar trebui să facă anticorp care să reacţioneze cu peptidele noastre", a conchis Virgil Păunescu.
Peptidele imunogenice au fost dezvoltate de cercetătorii OncoGen Timişoara prin aplicarea unei tehnologii utilizate în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe "long neoantigen peptides", o tehnologie care este în prezent în studii clinice pentru tratarea cancerului. Folosind acest exemplu, alte peptide pot fi identificate pentru populaţia din aproape toate regiunile geografice.
Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului - OncoGen funcţionează în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu" din Timişoara.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
