Vaccinare, rujeolă. Politicile actuale de imunizare nu sunt suficiente, studiu
Când vine vorba de rujeolă, țările dezvoltate se gândesc la viitor. Un nou studiu arată că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a împiedica reapariția bolii sau...
Cercetătorii au constatat că politicile actuale de vaccinare ar putea să nu fie suficiente pentru a pentru a preveni, pe viitor, reapariția bolii în Australia, Irlanda, Italia, Marea Britanie și SUA, potrivit unui studiu publicat vineri, cu acces deschis, în jurnalul BMC Medicine.
Pentru a obține și a menține cu succes eliminarea rujeolei în aceste țări pe termen mediu și lung, pot fi necesare eforturi suplimentare de vaccinare specifice, pe lângă strategiile actuale, arată noul studiu. Eliminarea rujeolei a fost definită, de către cercetători, ca absența transmiterii endemice într-o regiune sau altă zonă geografică definită timp de 12 luni sau mai mult.
O echipă de cercetători de la Fundația Bruno Kessler și de la Universitatea Bocconi din Italia a folosit un model de calculator pentru a simula evoluția imunității față de rujeolă între 2018 și 2050 în șapte țări: Australia, Irlanda, Italia, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie și SUA. Autorii și-au concentrat analiza asupra țărilor cu un program de vaccinare care resupune administrarea a două doze de rutină și o rată ridicată de implicare a școlii primare, dar cu diferite istorii demografice și de vaccinare. Scopul a fost de a evalua efectul posibilelor ajustări ale strategiilor de imunizare existente și de a estima proporția persoanelor care pot rămâne susceptibile la rujeola în țările cu venituri ridicate de-a lungul timpului.
Acoperirea vaccinală foarte mare protejează populația
Proiecțiile cercetătorilor până în 2050 sugerează că, dacă politicile actuale de vaccinare rămân neschimbate, proporția populației susceptibile la rujeolă va rămâne sub 7,5% doar în Singapore și Coreea de Sud, două țări care au avut o acoperire mare a vaccinării în trecut. Studiile anterioare au estimat că proporția populației care nu are imunitate (susceptibilitate maximă) trebuie să fie de 7,5% sau mai puțin ca rujeola să fie eliminată.
În 2018, proporția populației susceptibile la infecția rujeolică în țările din studiu a variat de la 3,7% în Regatul Unit până la 9,3% în Italia (singura țară în care proporția s-a dovedit a fi mai mare de 7,5%). În Australia, Irlanda, Marea Britanie și SUA, vaccinarea din programele de rutină ar trebui să acopere în mod continuu, măcar teoretic, mai mult de 95% din populație pentru a menține proporția persoanelor sensibile sub 7,5% până în 2050.
Dr. Filippo Trentini, autorul principal, a spus: „În ultimii ani, am fost martorii unei noi creșteri a cazurilor de rujeolă chiar și în țări în care, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, eliminarea ar fi trebuit să fi fost deja realizată. Această reapariție se datorează vaccinării suboptimale. În Italia, unde incidența rujeolei au fost printre cele mai ridicate, guvernul a făcut vaccinarea împotriva rujeolei obligatorie pentru copii înainte de a intra în școala primară. Am investigat potențialul acesteia și al altor politici de a întări ratele de imunizare în șapte țări cu venituri ridicate"
Introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală
Co-autorul Dr. Stefano Merler a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că majoritatea țărilor studiate ar beneficia puternic de introducerea vaccinării obligatorii la intrarea în școală, în plus față de programele actuale de imunizare. În special, am constatat că această strategie ar permite Marii Britanii, Irlandei și SUA să atingă niveluri stabile de imunitate în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că o proporție suficient de mare de indivizi sunt imuni la boală, pentru a evita apariția viitoarelor epidemii. Pentru a fi eficace, vaccinarea obligatorie la intrarea în școală ar trebui să acopere mai mult de 40% din populație".
În Italia, ponderea persoanelor susceptibile să facă rujeolă până în 2050 se estimează a fi de 10%, chiar dacă acoperirea pentru vaccinarea de rutină atinge 100%, iar strategiile suplimentare de vaccinare care vizează atât copiii la intrarea în școală, cât și adulții, ar putea fi necesare pentru evitarea pericolului.
-
Pune câteva frunze de dafin în dulap. Te vei îndrăgosti de acest truc26.12.2025, 21:36
-
AVC este de la inimă: mit sau adevăr?26.12.2025, 18:27
-
De ce respirația miroase a gunoi după ce mănânci ceapă?26.12.2025, 17:54
-
3 alimente care chiar reduc balonarea26.12.2025, 17:01
-
Ceaiul care desfundă nasul instant26.12.2025, 15:50
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
EXCLUSIV Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Cum se transmite HIV?
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
