Societatea Română de Reumatologie a emis recomandări privind vaccinarea împotriva COVID-19 la pacienții cu boli reumatice de tip inflamator, autoimun și cu terapii...
Infecția cu virusul SARS-CoV-2 este responsabilă pentru apariția până acum în România a peste 711.000 de cazuri confirmate de COVID-19 și peste 17.700 de decese.
În condițiile în care până în prezent nu există terapii specifice care să vindece boală, utilizarea vaccinurilor are o importanță esențiala pentru reducerea impactului pandemiei. Implementarea corectă a vaccinării anti COVID-19 este în mod particular importantă la pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun, la care se poate întâlni reducerea performanței sistemului imun, urmare consecințelor bolii sau tratamentului cu medicamente imuno-supresoare, notează experții Societății Române de Reumatologie.
„Vaccinurile împotriva COVID-19 utilizate în UE, inclusiv în România, au fost aprobate pe baza unor studii intensive care au dovedit eficacitatea și siguranță acestora. Ele se bazează pe injectarea unor fragmente sintetice de informație genetică (ARN-ul mesager), care determina apariția la persoana vaccinată a unui răspuns cu anticorpi neutralizanți și celule imune, ce vor contribui la protecția împotriva COVID-19. Aceste vaccinuri nu folosesc particule virale vii sau întregi, motiv pentru care nu pot transmite virusul de la o persoană la altă, nu pot determina îmbolnăvirea și nu pot modifică informația genetică a persoanei vaccinate.
La nivel mondial, până în prezent au fost vaccinate peste 15 milioane de persoane, fără semnale notabile de reacții adverse majore. Aceste vaccinuri nu conțin derivati din ou sau alte produse animale, de asemenea nici aluminiu.
Pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratați cu medicamente imunosupresoare pot fi vaccinați anti COVID-19, fără restricții. Sunt aplicabile contraindicațiile și atenționările generale privind vaccinarea. Conform datelor existente, eficacitatea și siguranță vaccinurilor anti COVID-19 aprobate în UE sunt similare.
Pentru a asigura eficacitatea maximă a vaccinării, în mod ideal este recomandabil că această să fie realizată într-un moment când boală reumatică este bine controlată sau înainte de începerea tratamentului imunosupresor. Pentru pacienții aflați deja în cursul unui tratament imunosupresor, vaccinarea poate fi făcută de regulă fără să necesite modificarea schemei de tratament antireumatic. În situații particulare, medicul reumatolog poate decide altfel, ținând cont de tipul bolii reumatice, gradul de activitate al acesteia, tratamentul imunosupresor folosit (cu atenție specială la pacienții tratați cu Rituximab), precum și de comorbiditatile prezente.
Nu există informații care să ateste că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea reactiva bolile reumatice de tip inflamator sau autoimun, de asemenea nu au fost semnalate reacții adverse particulare post-vaccinare la acești pacienți.
Pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratați cu medicamente imunosupresoare care au avut COVID-19 pot fi vaccinați, de regulă nu mai devreme de 28 zile de la infecție. Pacienți cu funcție deficitară a sistemului imun au fost incluși în studiile clinice de aprobare a vaccinurilor anti COVID-19, dar pentru moment nu au fost comunicate date specifice de siguranță pentru acest grup. Deși este posibil că în această situație eficacitatea vaccinării să fie diminuată, vaccinarea acestor pacienți este recomandabilă, pentru reducerea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19.
Protecția asigurată de vaccin poate varia de la o persoană la altă și se instalează progresiv, fiind considerată maximală la o săptămâna după a două doză vaccinală. Chiar și persoanele vaccinate trebuie să continue să respecte măsurile generale de protecție anti COVID-19: purtarea măștilor faciale, distanțarea fizică, evitarea locurilor aglomerate, igienă mâinilor.
Medicul reumatolog va putea individualiza atitudinea de urmat, funcție de particularitățile fiecărui caz. Aceste recomandări se bazează pe datele științifice disponibile la acest moment și vor fi actualizate pe măsură acumulării cunoștințelor referitoare la subiect”, se arată în recomandările portate de Societatea Română de Reumatologie.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
