Societatea Română de Reumatologie a emis recomandări privind vaccinarea împotriva COVID-19 la pacienții cu boli reumatice de tip inflamator, autoimun și cu terapii...
Infecția cu virusul SARS-CoV-2 este responsabilă pentru apariția până acum în România a peste 711.000 de cazuri confirmate de COVID-19 și peste 17.700 de decese.
În condițiile în care până în prezent nu există terapii specifice care să vindece boală, utilizarea vaccinurilor are o importanță esențiala pentru reducerea impactului pandemiei. Implementarea corectă a vaccinării anti COVID-19 este în mod particular importantă la pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun, la care se poate întâlni reducerea performanței sistemului imun, urmare consecințelor bolii sau tratamentului cu medicamente imuno-supresoare, notează experții Societății Române de Reumatologie.
„Vaccinurile împotriva COVID-19 utilizate în UE, inclusiv în România, au fost aprobate pe baza unor studii intensive care au dovedit eficacitatea și siguranță acestora. Ele se bazează pe injectarea unor fragmente sintetice de informație genetică (ARN-ul mesager), care determina apariția la persoana vaccinată a unui răspuns cu anticorpi neutralizanți și celule imune, ce vor contribui la protecția împotriva COVID-19. Aceste vaccinuri nu folosesc particule virale vii sau întregi, motiv pentru care nu pot transmite virusul de la o persoană la altă, nu pot determina îmbolnăvirea și nu pot modifică informația genetică a persoanei vaccinate.
La nivel mondial, până în prezent au fost vaccinate peste 15 milioane de persoane, fără semnale notabile de reacții adverse majore. Aceste vaccinuri nu conțin derivati din ou sau alte produse animale, de asemenea nici aluminiu.
Pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratați cu medicamente imunosupresoare pot fi vaccinați anti COVID-19, fără restricții. Sunt aplicabile contraindicațiile și atenționările generale privind vaccinarea. Conform datelor existente, eficacitatea și siguranță vaccinurilor anti COVID-19 aprobate în UE sunt similare.
Pentru a asigura eficacitatea maximă a vaccinării, în mod ideal este recomandabil că această să fie realizată într-un moment când boală reumatică este bine controlată sau înainte de începerea tratamentului imunosupresor. Pentru pacienții aflați deja în cursul unui tratament imunosupresor, vaccinarea poate fi făcută de regulă fără să necesite modificarea schemei de tratament antireumatic. În situații particulare, medicul reumatolog poate decide altfel, ținând cont de tipul bolii reumatice, gradul de activitate al acesteia, tratamentul imunosupresor folosit (cu atenție specială la pacienții tratați cu Rituximab), precum și de comorbiditatile prezente.
Nu există informații care să ateste că vaccinarea împotriva COVID-19 ar putea reactiva bolile reumatice de tip inflamator sau autoimun, de asemenea nu au fost semnalate reacții adverse particulare post-vaccinare la acești pacienți.
Pacienții cu boli reumatice de tip inflamator sau autoimun sau cei tratați cu medicamente imunosupresoare care au avut COVID-19 pot fi vaccinați, de regulă nu mai devreme de 28 zile de la infecție. Pacienți cu funcție deficitară a sistemului imun au fost incluși în studiile clinice de aprobare a vaccinurilor anti COVID-19, dar pentru moment nu au fost comunicate date specifice de siguranță pentru acest grup. Deși este posibil că în această situație eficacitatea vaccinării să fie diminuată, vaccinarea acestor pacienți este recomandabilă, pentru reducerea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19.
Protecția asigurată de vaccin poate varia de la o persoană la altă și se instalează progresiv, fiind considerată maximală la o săptămâna după a două doză vaccinală. Chiar și persoanele vaccinate trebuie să continue să respecte măsurile generale de protecție anti COVID-19: purtarea măștilor faciale, distanțarea fizică, evitarea locurilor aglomerate, igienă mâinilor.
Medicul reumatolog va putea individualiza atitudinea de urmat, funcție de particularitățile fiecărui caz. Aceste recomandări se bazează pe datele științifice disponibile la acest moment și vor fi actualizate pe măsură acumulării cunoștințelor referitoare la subiect”, se arată în recomandările portate de Societatea Română de Reumatologie.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
