Tipul de virus herpetic responsabil de scleroza multiplă, separat printr-o metodă nouă

Virusul herpetic este asociat cu scleroza multiplă, însă acum, cercetătorii au reușit să separe două tipuri de vrus și au descoperit care anume este prezent în afecțiune.
Cercetătorii de la Karolinska Institutet au dezvoltat o nouă metodă de separare între două tipuri diferite de virus herpetic comun (HHV-6) care a fost legat de scleroza multiplă. Analizând anticorpii din sânge împotriva celor mai divergente proteine ale virusului heerpetic 6A și 6B, cercetătorii au reușit să arate că pacienții cu scelroză multiplă transportă herpesvirusul 6A într-o măsură mai mare decât persoanele sănătoase. Rezultatele, publicate în Frontiers in Immunology, indică un rol important al HHV-6A în dezvoltarea sclerozei multiple.
Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central. Cauza bolii este neclară, dar o explicație plauzibilă este că un virus păcălește sistemul imunitar pentru a ataca țesutul organismului. Virusul heerpetic 6 uman (HHV-6) a fost anterior asociat cu scleroza multiplă, dar în acele studii nu a fost posibil să se facă distincția între 6A și 6B. Prin izolarea virusului la persoanele bolnave, cercetătorii au putut demonstra că HHV-6B poate provoca afecțiuni ușoare, cum ar fi rujeola la copii, dar nu a fost clar dacă HHV-6A este cauza oricărei boli, potrivit Sceince Daily.
Două variante de virus
Conform estimărilor, 80% dintre copii sunt infectați cu virusul HHV-6 înainte de vârsta de 2 ani și mulți au, de asemenea, protecție sub formă de anticorpi împotriva acestui virus particular pentru tot restul vieții. Dar, întrucât nu a fost posibil să se separe cele două variante, a fost dificil de spus dacă HHV-6A sau B este un factor de risc pentru scleroza multiplă.
În acest studiu, însă, cercetătorii au putut distinge între virusul A și B prin analizarea anticorpilor din sânge împotriva proteinelor - proteina timpurie imediată 1A și 1B (IE1A și IE1B) - care diverge cel mai mult între cele două virusuri.
"Aceasta este o descoperire mare atât pentru scleroza multiplă, cât și pentru cercetarea virusului herpetic", spune Anna Fogdell-Hahn, profesor asociat la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet și unul dintre autorii studiului. "În primul rând, susține teoria că HHV-6A ar putea fi un factor care contribuie la dezvoltarea sclerozei multiple. Pe deasupra, acum suntem capabili, cu această nouă metodă, să aflăm cât de frecvente sunt aceste două tipuri diferite de HHV- 6."
Cercetătorii au comparat nivelurile de anticorpi din probele de sânge de la aproximativ 8.700 de pacienți cu scleroză multiplă peste mai mult de 7.200 de persoane sănătoase al căror gen, data nașterii, data probei de sânge și alți factori s-au comparat cu cele ale persoanelor cu scleroză multiplă. Ei au ajuns la concluzia că persoanele care aveau boala aveau un risc de 55% mai mare de a transporta anticorpi împotriva proteinei HHV-6A decât grupul de control. Într-un sub-grup de aproape 500 de persoane, ale căror probe de sânge au fost prelevate înainte de debutul bolii, riscul de a dezvolta boala în viitor a fost mai mult decât dublu dacă aveau o infecție virală 6A. Cu cât oamenii sunt mai tineri când virusul a fost descoperit pentru prima dată în sânge, cu atât riscul este maimare de a dezvolta scleroză multiplă în viitor. HHV-6B, pe de altă parte, nu a fost asociat pozitiv cu boala. În schimb, pacienții cu scleroză multiplă au avut niveluri mai mici de anticorpi față de IE1B decât cei fără boală.
Anticorpii față de virusul Epstein-Barr (EBV), un alt virus herpes care este, de asemenea, asociat cu scleroza multiplă, au fost analizați cu aceeași metodă, iar cercetătorii au putut să arate că persoanele afectate de ambele virusuri aveau un risc și mai mare de scleroză multiplă. Acest lucru indică faptul că mai multe infecții cu virus ar putea acționa în comun pentru a crește riscul de a face această boală.
„Atât HHV-6A cât și 6B ne pot infecta celulele cerebrale, dar o fac în moduri ușor diferite. Prin urmare, este acum interesant să mergem înainte și să încercăm să identificăm exact modul în care virusurile ar putea afecta debutul bolii”, spune Anna Fogdell -Hahn.
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele