Ministerul Sănătății a pus conceput Ghidurile privind evaluarea și terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut, copil și adulți. Iată cine va face analize pentru deficiență și cine va primi...
Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică, pe site-ul propriu, la categoria Transparență decizională, cele două ghiduri care vor reglementa mult comentatul Program pentru deficiența de vitamina D. Sunt două ghiduri separate, fiecare referindu-se la alte categorii de persoane: Ghidul privind evaluarea și terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut și copil și Ghidul privind evaluarea statusului vitaminei D la adult.
Din start, cei care stabilesc dacă o persoană are sau nu nevoie de analize pentru deficitul de vitamină D sunt medicii curanți (pediatru, de familie, de obstetrică-ginecologie, neonatologie etc.), adică cei care consultă pacienții.
Cele două ghiduri încep prin a stabili care este importanța vitaminei D în organism și afecțiunile pe care le poate provoca sau la care contribui lipsa ei.
Aflăm, din ghidul pentru gravide, bebeluși și copii, că „vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă. Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și / sau hipocalcemia la sugari și copii și osteomalacia la adulți sau adolescenți după închiderea cartilajelor de creștere".
Conform acestui ghid, nu vor face analize toți cei cuprinși în categoria „gravide, nou-născuți și copii". Medicii vor stabili cine este trimis la analize, în funcție de semnele și simptomele pe care le are o persoană. Diagnosticul de deficiență se va pune baza istoricului medical al persoanei, a unui examen fizic, a unei evaluări biochimice (analiză de sânge cu dozarea concentrației serice de 25 (OH) D – principalul metabolit măsurabil al vitaminei D) și pe baza unui examenul radiologic.
În funcție de rezultatele analizelor, statusul de vitamină D va fi catalogat după valorile:
- Nivel suficient de vitamină D: 20 până la 100 ng/ml (50 până la 250 nmol/l);
- Insuficiența vitaminei D: între 12 și 20 ng/ml (30 până la 50 nmol/l);
- Deficit de vitamină D: sub 12 ng/ml (- Nivele toxice de vitamină D – valoare peste 100 ng/ml (250 nmol/l).
Ghidul pentru gravide, nou-născuți și copii ne arată și care sunt cele mai bune surse de vitamina D din alimente: peștele gras, uleiul de ficat de pește (cod) – dar în cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul (conțin în mod natural vitamina D), dar și produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc).
Ghidul arată și că sursa principală de vitamina D este pielea, or pentru sinteza adecvată a vitaminei D în lunile de vară copiii cu pielea închisă la culoare necesită 30 minute de expunere la soare/săptămână (doar în scutec), fără creme de protecție solară sau 2 ore/săptămână îmbrăcați, dar cu capul descoperit.
Vor face analiza de sânge cu dozare a 25 OH vitamina D la gravidele la sfârșitul trimestrului II de sarcină, preferabil între săptămânile 24-28 de sarcină, la gravidele sub 18 sau peste 35 de ani, marile multipare (care au avut peste 3 sarcini), gravidele cu diabet zaharat, gravidele obeze (IMC peste 30 kg/mp) și gravidele cu cel puțin unul din factorii de risc de deficit de vitamină D. De asemenea, gravidele descoperite cu deficit sever de vitamina D (sub 12 ng/ml) vor reface analiza la trei zile după ce nasc. Analiza se va repeta, la o dată stabilită de medikc, și pentru celelalte gravide din categoriile de risc depistate cu deficit.
Nou-născuții vor face analiza de sânge pentru a depista deficiența de vitamina D dacă: sunt prematuri sub 32 săptămâni, astfel: dacă au greutatea sub 1000 g, cu alimentație parenterală totală 2 săptămâni (concomitent cu dozare calcemie, fosfatemie) și dacă au greutatea la naștere = 1000-1500 g, la 4 săptămâni de la inițierea profilaxiei cu vitamină D, câte 800 UI/zi. De asemenea, analize vor face și nou-născuții care au afecțiuni precum insuficiența hepatică, colestază, Enterită necrozantă, Insuficiența renală, Corticoterapia, Terapia cu antimicotice Metilxantine, Antiretrovirale (oricare cu durata peste 2 săptămâni), Terapia anticonvulsivantă, Bronhodisplazia pulmonară.
Sugarilor le va fi făcută analiza de sânge dacă au afecțiuni precum deformități osoase, rahitism, osteomalacie, osteonecroză aseptică, fracturi de fragilitate, osteogenesis imperfecta și alte afecțiuni ale aparatului locomotor, Obezitate (IMC peste percentila 97), malnutriția severă, insuficiență hepatică, colestaza, status posttransplant, boala cronică de ficat nonalcoolică (NIHS), boala cronică de rinichi stadiul 3-5, nefrocalcinoză, nefrolitiază, hipo/hiperparatiroidism, deficit de hormon de creștere, astm bronșic necontrolat, afecțiuni inflamatorii cronice, cei cu diete de cruțare de lungă durată pentru gestionarea alergiilor la laptele de vacă, intoleranța la lactoză/ hipolactazie etc. Lista completă o găsiți aici:
În funcție de deficiența constatată, medicii vor stabili și câtă vitamina D din suplimente vor primi persoanele afectate. La gravide, spre exemplu, valorile recomandate oscilează, în funcție de gravitatea deficienței, de la 400 UI (unități internaționale) la 2000 UI, în timp ce la nou-născuți aceste valori variază între 800 UI și 1.500 UI. La copilul și adolescentul cu rahitism, însă, aceste doze de tratament pot să sară de 6.000 UI. Gravidele, bebelușii și adolescenții cu tratament intensiv vor reface analizele de sânge la fiecare trei luni, recomandă ghidul.
Ghidul privind evaluarea statusului vitaminei D la adult nu recomandă screeningul întregii populații. Adică, nu toți adulții vor face analize ca să vadă dacă au sau nu deficiență de vitamina D.
La adulți, rolul vitaminei D în organism este mult mai vast. Experții notează în ghid că vitamina D activă promovează absorbția calciului din intestin și menține concentrații serice adecvate de calciu și fosfat pentru a permite mineralizarea normală a osului și pentru a preveni tetanica hipocalcemică. Este, de asemenea, necesar pentru creșterea și remodelarea oaselor. În absența unor nivele adecvate de vitamina D, apar deformări osoase cu alterarea creșterii și dezvoltării scheletale la copii (rahitismul carențial) sau scaderea gradului de mineralizare osoasă cu dureri și fragilitatea acestora la adulți (osteomalacie). Prin creșterea reactivă a parathormonului endogen, deficitul de vitamină D duce la hiperparatiroidism secundar cu creșterea rezorbției osoase care contribuie la osteoporoză.
În afara efectelor osoase, vitamina D are și alte roluri în organism, incluzând modularea creșterii celulare, funcția neuromusculară, modularea imunității și reducerea inflamației. Multe gene care codifică proteinele care reglează proliferarea, diferențierea și apoptoza celulelor sunt modulate în parte de vitamina D. Multe celule au receptori ai vitaminei D, iar unele convertesc 2 25 (OH) D la 1,25 (OH) 2D.
Evaluarea statusului vitaminei D la adulți se va face tot prin analiza de sânge cu stabilirea concentrației serice de 25 (OH) D. Aceasta reflectă rezerva de vitamina D ce include atât pe cea produsă pe cale cutanată cât și pe cea obținută din alimente și suplimente, și are un timp de înjumătățire plasmatică de circa 15 zile. 25 (OH) D serică funcționează ca un marker al rezervei de vitamina D și, într-o măsură semnificativă servesc și ca biomarker al efectului (adică în ceea ce privește starea de sănătate sau rezultatele). Nivelurile serice 25 (OH) D nu indică cantitatea de vitamină D stocată în țesuturile corpului.
La persoanele adulte, factorii de risc pentru deficiența de vitamina D sunt: Expunere inadecvată la soare, Nivel ambiental scăzut de radiații UV (în funcție de cât de nordic este locul unde trăiesc), dacă au aport scăzut de vitamină D, dacă iau Medicamente care afectează metabolismul vitaminei D (Anticonvulsivante, Rifampicina, Glucocorticoizi sau Medicație antiretrovirală), au piele închisă la culoare, sindroame malabsorbtive, insuficiența renală cronică, obezitate, Sarcină/alăptare, hrănire exclusiv la sân sau vârsta înaintată.
Profilaxia deficitului de vitamină D se face prin: expunerea la soare (conținutul UVB al luminii solare depinde de latitudine și sezon), suplimentarea cu vitamină D, fortificarea strategică a alimentelor obișnuite și aport normal de calciu.
În conformitate cu ghidurile actuale, se recomandă ca în populația adultă, suplimentarea cu vitamină D să se facă: la persoanele cu risc crescut individualizat, pe baza unei strategii de evaluare și pe durata anotimpului rece la persoanele sănătoase, cu expunere normală la soare.
Screeningul este recomandat la persoanele din grupele de risc care au: expunere scăzută la UV, afecțiuni ale aparatului locomotor, tulburări metabolism fosfo-calcic, sunt sub terapii cronice, maldigestie și malabsorbție, au afecțiuni hepatice, renale și endocrine, alterarea statusului nutrițional, alergii, autoimunopatii, neoplazii, afecțiuni cardiovasculare, tulburări metabolice etc.
Lista completă a afecțiunilor pentru care e indicat tratamentul cu vitamina D la adulți o găsiți aici.
Tratamentul deficitului sever se va face cu doze zilnice de vitamină D adaptate în funcție de nivelul seric, astfel încât să se atingă un nivel minim de 20 ng/ml în aproximativ 3 luni.
„Exemplificare practică a suplimentării unui deficit sever de vitamină D până la atingerea concentrației prag de 20 ng/ml: vitamină D 2.000-10.000 UI/zi 4-6 săptămâni sau 50.000 UI/săptămână, 8 săptămâni sau o singură administrare orală/im de minimum 150.000 UI cu asociere de calciu elementar în doze variabile în caz de hipocalcemie", se arată în ghid.
Reevaluarea 25 (OH) D in cazul deficitului sever se va face după 3-4 luni apoi monitorizare anuală dacă se mențin factorii de risc.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
Lista serviciilor medicale gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Andrei Baciu, despre ce analize se recomandă după 40 de ani.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
