4 obiceiuri alimentare care duc la ficat gras. Medic: Nu există tratament medicamentos

4 obiceiuri alimentare. FOTO: Freepik @eddows-animator
4 obiceiuri alimentare. FOTO: Freepik @eddows-animator

Care sunt obiceiurile alimentare cu impact negativ asupra ficatului, dar și a stării de sănătate, în general.

Ficatul este un organ esențial care reglează substanțele chimice din sânge, produce bilă, metabolizează alimentele, stochează glicogenul, vitaminele și mineralele și procesează și excretă medicamentele, cu alte cuvinte, o adevărată uzină.

În comparație cu alte organe, ficatul are o capacitate de regenerare după deteriorare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să îi acordăm o atenție sporită, căci fără un ficat sănătos oricare dintre funcțiile acestuia ar putea fi compromise.

Astfel, obiceiurile de alimentație și de de băutură pot avea un impact drastic asupra funcției ficatului, motiv pentru care este important să facem alegerile nu doar în interesul ficatului nostru, cât mai ales în interesul stării de sănătate în ansamblu.

Care sunt cele mai rele obiceiuri alimentare

Consumul excesiv de zahăr. Este deja cunoscut faptul că zahărul procesat care se află în alimente și băuturi poate duce la efecte negative asupra sănătății. Acesta poate crește tensiunea arterială, crește inflamația cronică și în plus, duce la creșterea în greutate, diabet și boli ale ficatului gras (steatoza hepatică), toate acestea fiind legate de un risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral, potrivit specialiștilor.

Astfel, nu ar trebuie să fiți surprinși că un consum excesiv de zahăr poate crește, de fapt, producția de grăsime în ficat, ceea ce poate duce la boala ficatului gras, dar și la diabetul de tip 2.

Nu toate zaharurile sunt create în mod egal și este important să diferențiați zahărul care se găsește în mod natural în fructe și legume, care nu este indicat să afecteze sănătatea ficatului, de zahărul adăugat utilizat în multe alimente și băuturi procesate.

Un studiu a constatat că participanții care au consumat băuturi îndulcite cu fructoză au avut o producție de grăsime de două ori mai mare decât cei care au consumat băuturi îndulcite cu glucoză.

O altă constatare a studiului a concluzionat că zaharoza, forma de zahăr cel mai frecvent consumată de oameni, a crescut sinteza de grăsime puțin mai mult decât aceeași cantitate de fructoză.

Consumul excesiv de produse procesate. Aceasta este o categorie destul de mare de produse alimentare și băuturi și include multe produse ambalate, cu termen de valabilitate lung, congelate și refrigerate. De altfel, multe dintre acestea conțin zahăr adăugat, care, așa cum am menționat anterior are un impact negativ asupra sănătății. Mai mult, carnea procesată, pâinea, produsele de patiserie, cerealele sau deserturile conțin aditivi care vă pot face rău.

Un studiu recent a constatat că un aport mare de alimente procesate și ultra-procesate este asociat cu boala ficatului gras non-alcoolic (FGN), iar cercetări suplimentare notează că un aport ridicat de sodiu, un nutrient care se găsește în mod obișnuit în alimentele procesate, este, de asemenea, asociat cu FGN și fibroză hepatică avansată.

În timp ce o dietă sănătoasă poate include un număr mic de alimente procesate, cel mai bine este să le căutați pe cele fără adaos de zahăr, nitrați și nitriți și să alegeți sortimente cu un conținut mai mic de sodiu și mai puțin procesate.

De exemplu, pâinea integrală are mai mulți nutrienți esențiali, precum fibrele, intacte în comparație cu pâinea albă. Concentrați-vă majoritatea consumului de alimente pe alimente integrale și folosiți ierburi aromatice, oțet, sosuri și condimente cu conținut scăzut de sodiu și zahăr adăugat pentru un plus de savoare.

Ficatul gras, boala "la modă" din cauza DIETEI. Dragoș Romanescu, despre tratament: Un ficat gras, cirotic, se regenerează GREU

Consumul prea des de alimente prăjite. Cartofii prăjiți și chipsurile fac parte dintre alimentele preferate de foarte multă lume, însă tocmai un consum des al acestor produse pot supune ficatul la un efort suplimentar.

Alimentele prăjite sunt adesea pregătite cu surse de grăsimi de calitate scăzută, cum ar fi uleiul de porumb, care trece printr-o procesare extinsă și conține cantități mari de grăsimi omega 6, despre care se crede că sporesc inflamația în organism atunci când sunt consumate în cantități prea mari și dezechilibrate cu aportul de omega 3.

De asemenea, alimentele prăjite sunt adesea bogate în sodiu, un alt factor de risc pentru disfuncția hepatică, și sunt adesea savurate cu sosuri, garnituri și sosuri care conțin zahăr adăugat.

Nu spune nimeni că trebuie scoase în totalitate din meniu, însă este nevoie de o limitare a consumului, astfel încât ficatul și starea de sănătate să nu aibă de suferit.

Consumul redus sau deloc de fructe și legume. Fructele și legumele conțin nutrienți valoroși care nu se regăsesc în produsele procesate, cum ar fi antioxidanții și fibrele. În plus, anumite vegetale pot conține, de fapt, compuși care protejează ficatul și, în plus, pot spori funcția de detoxifiere a acestuia.

S-a constatat că legumele crucifere, cum ar fi varza de Bruxelles, cresc funcționarea enzimelor detoxifiante din ficat. În plus, antioxidanții găsiți în fructe de pădure, struguri, grapefruit și fructe de pere de cactus au proprietatea de hepatoprotector, notează EatThis.

Băuturile carbogazoase, efecte nocive asupra ficatului. Dr. Ene: La fel cum o face alcoolul

Medic: Nu există un tratament medicamentos specific al steatozei

Toate aceste obiceiuri rele cresc riscul apariției bolii ficatului gras, numită și steatoza hepatică. Din păcate nu există un tratament medicamentos pentru această afecțiune, însă vestea bună este că se poate trata printr-un regim alimentar, dar mai ales, prin tratarea cauzelor care pot duce la steatoza hepatică.

”După ce îi informez că au steatoză hepatică, aud instant: Dl doctor, ce hepatoprotector mi se potrivește mie, preparatul X, Y sau Z? Și atunci le spun: Probabil că niciunul.

Dacă sursa steatozei este dată de dislipidemie, cu siguranță vom trata colesterolul și trigliceridele nu cu hepatoprotectoare, ci cu regim alimentar corect, sport, mișcare.

Nu există un tratament medicamentos specific al steatozei, al entității steatoză hepatică, ci un tratament etiologic, al cauzei care generează steatoza”, a explicat dr. Nicu Caceaune, medic primar medicină internă, pentru ”Doctor de Bine” de la Pro Tv.

”Dacă sursa steatozei este dată de diabet, tratăm diabetul ca atare, cu antidiabetice orare sau insulină, la care adăugăm un regim dietetic adecvat”, a completat medicul.

Semne si simptome ale steatozei hepatice

Cel mai adesea, steatoza hepatică este asimptomatică și este descoperita întâmplător datorită testelor hepatice anormale sau hepatomegaliei (ficat mărit).

Steatoza hepatică importantă poate determina:

- dureri în hipocondrul drept,

- astenie fizică importantă,

- meteorism accentuat,

- disconfort abdominal postprandial.

Vezi și: Berea, cea mai periculoasă băutură pentru ficat. Risc de STEATOZĂ, pancreatită, colecistită. Un român bea 100 de litri pe AN

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0