Un studiu sociologic la nivel național realizat de Asociația Telefonul Copilului arată că 72% dintre elevii din România sunt victime ale abuzului de tip bullying.
Asociația Telefonul Copilului (ATC) a prezentat rezultatele primului studiu sociologic la nivel național care urmărește perspectiva atât a copiilor, cât și a cadrelor didactice și părinților cu privire la fenomenul bullying: FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU FENOMENUL BULLYING. Studiul se înscrie în demersurile de combatere a bullyingului în instituțiile de învățământ prin adoptarea de politici publice în acest sens. Totodată, studiul completează seturile anterioare de date colectate de ATC care au fost integrate, împreună cu o serie de măsuri concrete pentru diminuarea hărțuirii în școli, în inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care a fost înaintată Camerei Deputaților.
Conform studiului, aproape trei sferturi (72%) dintre victime s-au confruntat cu agresiuni îndreptate împotriva lor cel puțin o dată în ultimul an, însă doar 40% dintre respondenți au avut curajul să își recunoască postura de victimă. 51% dintre copiii victime apreciază că principalul motiv pentru care au fost agresați este aspectul fizic. 62% dintre victime au fost agresate de un alt elev, iar o treime de un grup de elevi (33%). Referitor la abuzul de tip cyberbullying, acesta a avut loc pe platformele online cele mai utilizate de către elevi: Facebook (23%), WhatsApp (21%), Instagram (19%).
Impulsul martorului de a ajuta victima nu poate fi continuat de profesori / diriginte / managementul unității de învățământ pentru că nu au măsuri legale pe care să le aplice în situații de abuz de tip bullying. În 60% dintre situații, comportamenul martorilor care au intervenit în apărarea victimei sau au anunțat un profesor/un adult din școală a trecut neobservat, 21% dintre martori consideră că au fost priviți drept eroi, 16% au afirmat că au fost considerați turnători, iar 10% au afirmat că au fost și ei apoi agresați.
Din perspectivă agresorilor cu privire la motivele agresiunii, 50% au afirmat că victimele au meritat acest tratament, 36% au afirmat că și ei au fost agresați de persoana respectivă și au simțit nevoia să se răzbune, 29% au simțit nevoia să se impună, 15% consideră că mai mulți colegi se comportă astfel cu acea persoană și au făcut și ei la fel, 11% au făcut-o ca să se distreze, iar 6% au afirmat că astfel de comportamente sunt ceva obișnuit la în școală în care învață și nu consideră că au făcut nimic deosebit (întrebare cu răspuns multiplu).
La rândul lor, 7 din 10 profesori admit prezența fenomenului bullying în școala unde profesează. În ceea ce privește măsurile care pot fi adoptate, 81% dintre elevi consideră că este necesar ca profesorul /dirigintele să le vorbească despre bullying în orele de curs, profesorii semnalând în unanimitate această necesitate, iar programa școlară să prevadă detalii despre acest fenomen. 87% dintre părinți și 91% dintre cadrele didactice consideră că se impune adoptarea unor măsuri legislative referitoare la prevenirea și intervenția în cazuri de bullying.
Cercetarea de față s-a realizat prin aplicarea a trei tipuri de chestionare sociologice pentru fiecare categorie de grup țintă: elevi, cadre didactice, părinți. A fost aplicat un număr total de 1.100 de chestionare. Referitor la elevi, chestionarele au fost aplicate elevilor din toate ciclurile de învățământ (primar, gimnazial și liceal). Cercetarea a inclus atât un studiu cantitativ, cât și un studiu calitativ care a inclus 4 studii de caz elaborate pe baza a 50 de interviuri după cum urmează: interviuri cu elevi - 20, interviuri cu cadre didactice - 21, interviuri cu părinți/tutori - 9. Colectarea datelor pentru studiul cantitativ a avut loc în perioada 26.03.2019 -12.04.2019, iar pentru studiul calitativ în perioada: 26.03.2019 -19.04.2019. Datele au fost colectate în cadrul a patru unități de învățământ din 4 regiuni de dezvoltare ale României: Regiunea de Sud, Regiunea București - Ilfov, Regiunea Sud - Vest și Regiunea Nord - Est. Respondenții au provenit atât din mediul rural, cât și din mediul urban.
„Rezultatele acestui studiu sociologic reconfirmă amploarea fenomenului bullying și necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea hărțuirii. Introducerea în proiectul legislativ pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale a măsurilor propuse de Asociația Telefonul Copilului împreună cu rețeaua sa de parteneri reprezintă validarea existenței unui fenomen care afectează copiii de toate vârstele și care trebuie combătut înainte de a face și mai multe victime. Este, de asemenea, o dovadă că propunerile noastre pot avea un impact real privind creșterea siguranței copiilor noștri în instituțiile de învățământ. La rândul nostru vom continua să luptăm împotriva hărțuirii în școli prin campanii de informare și de educare, ale căror mesaje să ajungă la cât mai mulți copii", a declarat Cătălina Surcel, Director executiv, Asociația Telefonul Copilului.
Printre soluțiile propuse de către Asociația Telefonul Copilului pentru combatarea hărțuirii în școli se numără: introducerea temelor anti-bullying în curriculumul școlar, în cadrul orelor de consiliere și orientare, dirigenție și în manualele de educație civică. În același timp, monitorizarea audio-video a unităților de învățământ trebuie să fie extinsă și la nivelul grădinițelor, nu numai al școlilor. Supravegherea audio-video în spațiile publice din perimetrul instituțiilor de învățământ școlar și preșcolar reprezintă o altă măsură care poate diminua cazurile de violență asupra minorilor. În prezent, acestea sunt disponibile doar în cadrul școlilor, nu și al grădinițelor, unde, din datele Asociației, sunt înregistrate, de asemenea, acte de hărțuire a celor mici.
Propunerile transmise factorilor de decizie din Guvern și Parlamentul României de către Asociația Telefonul Copilului au fost elaborate pornind de la analiza unor seturi ample de date colectate de organizație. Acestea au relevat că fenomenul bullying a afectat unul din doi copii care au apelat la serviciile Asociației Telefonul Copilului în anul 2018.
În demersurile sale, Asociația Telefonul Copilului a lansat platforma de dezbateri publice privind bullying-ul http://dialoc.ro/, precum și petiția online "Fără frică, fără bullying! Petiție pentru siguranța copilului tău la școală!". Dialoc.ro are și rolul de a informa și educa copiii, părinții, cadrele didactice și orice altă categorie de cetățeni privind manifestările bullying-ului. Cei interesați pot afla cum să identifice situațiile de acest tip și care sunt soluțiile punctuale pentru a depăși astfel de episoade.
Propunerile reprezintă rezultatul punctului de vedere și al consultărilor în cadrul unei rețele parteneriale organizate de Asociația Telefonul Copilului, formate din experți și reprezentanți ai unora dintre instituțiile relevante în domeniul educației, partenerilor sociali, partenerilor sociali din sistemul educațional preuniversitar, organizațiilor neguvernamentale, unor asociații ale elevilor: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Blocul Național Sindical, Federația Sindicatelor din Educație, CNS Cartel Alfa, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți - Învățământ Preuniversitar, Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Asociația Elevilor din Constanța, Palatul Copiilor Arad, CNSLR Frăția, Federația SANITAS din România, Inspectoratul General al Poliției Române - Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, CCD Ilfov, CJRAE Ilfov.
Asociația Telefonul Copilului derulează proiectul „STAND UP - Creșterea participării și rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice", cod SMIS 2014+: 110423, cu o durată de 16 luni și care vizează atât conștientizarea în rândul publicului a efectelor negative ale bullying-ului în rândul copiilor și adolescenților, cât și dezvoltarea și implementarea unor politici publice alternative pentru diminuarea acestui fenomen și a consecințelor acestuia.
Cu o experiență de 17 ani în domeniul protecției drepturilor copilului și ale familiei, Asociația Telefonul Copilului este singura organizație neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziția copiilor și părinților o linie telefonică de asistență la nivel național. 7 zile din 7, de luni până vineri între orele 08.00-20.00 și sâmbătă-duminică între orele 10.00-14.00 Asociația Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor și părinților la 116 111, număr armonizat european.
În perioada 21 noiembrie 2001 - 31 decembrie 2018, un număr total de 2.450.888 de apeluri a fost înregistrat de Asociația Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 82.684 cazuri care au necesitat consiliere de lungă durată și / sau intervenția instituțiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom România și Telekom România Mobile Communications.
„Asociația Telefonul Copilului răspunde copiilor și părinților și online prin intermediul www.116111.ro, totodată prin intermediul aplicației mobile Happygraff, accesibilă pe telefoane mobile cu sistem de operare Android. Pentru informații detaliate despre proiectul „STAND UP-Creterea participării și rolului societății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice", cod SMIS 2014+: 110423, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon: 0740 111 468 sau la adresa de e-mail”, se mai arată în comunicat.
Oțet în mașina de spălat? Iată ce se întâmplă cu hainele tale! De ce tot mai mulți oameni aleg acest truc simplu
De ce ar trebui să pui oțet în rezervorul toaletei? Trucul pe care nu ți l-a spus nimeni până acum și pe care trebuie să îl încerci.
Adevărul șocant despre riscurile mortale din baie și de ce nu ar trebui niciodată să iei telefonul cu tine!
Crezi că știi ce bei? Adevărul despre laptele "light" vs. laptele "degresat" te va face să citești etichetele de acum.
Australienii au descoperit TRUCUL genial care îți scade factura la curent cu până la 90% vara!
Mâncatul la momentul potrivit este mai important decât somnul pentru sănătatea inimii. Dar ce înseamnă, de fapt, momentul potrivit.
Ce este niacina și la ce ajută, de fapt? Este adevărat că poate crește riscul de boli de inimă?
De ce ar trebui să pui orez în dulap. 6 lucruri utile pe care le poți face cu orezul.
