Accident vascular cerebral, cum îl prevenim și cum îl tratăm? Dr Adriana Dulămea explică

Dana Lascu / 09 dec 2019 / 10:12
Coronavirus, asociat cu encefalopatie hemoragica necrozanta
Coronavirus, asociat cu encefalopatie hemoragica necrozanta

Conf Univ Dr Adriana Dulămea arată care sunt mijloacele pe care le avem la îndemână pentru a preveni și pentru a trata un accident vascular cerebral (AVC).

Conf Univ Dr Adriana Dulămea, Șef Secție Neurologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a explicat, în cadrul campaniei „Asumă-ți să fii sănătos!", că unul dintre cele mai importante moduri în care un accident vascular cerebral poate fi prevenit este controlul hipertensiunii arteriale. Dar acesta nu este singurul mijloc, ci la el se adaugă și următoarele:

- Oprirea fumatului contribuie, de asemenea, la scăderea riscului de apariție a accidentului vascular cerebral.

- Dieta bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi saturate, evitarea consumului de alcool, controlul diabetului zaharat, exercițiul fizic regulat, menținerea unei greutăți normale, tratarea sindromului de apnee în somn, evitarea consumului de droguri reprezintă metode importante de a preveni apariția unui accident vascular cerebral.

În ce constă tratamentul accidentului vascular cerebral?

„Tratamentul accidentului vascular cerebral depinde în primul rând de tipul acestuia: ischemic – determinat de ocluzia unei artere cerebrale (acesta reprezintă tipul cel mai frecvent întâlnit)- sau hemoragic – ce implică sângerarea la nivel cerebral", arată Conf Univ Dr Adriana Dulămea.

Tratamentul AVC ischemic

„În ceea ce privește accidentul vascular cerebral ischemic, scopul tratamentului este acela de a restabili circulația la nivel cerebral. O terapie ce poate fi administrată în primele 4 ore și jumatate de la debutul simptomatologiei, ideal în primele 3 ore, este cea trombolitică (tromboliza – lezare/ distrugere a trombului). Preparatul, denumit alteplază, se administrează intravenos și determină activarea unei enzime ce are ca efect distrugerea cheagului, contribuind astfel la restabilirea circulației la nivelul arterei obstruate. Trebuie avut în vedere însă riscul de sângerare asociat administrării acestui preparat, el neputând fi folosit pentru orice pacient", arată expertul.

Există și posibilitatea acționării direct la nivelul vasului obstruat. Acest lucru se poate face în două moduri:

- Se poate insera un cateter printr-o arteră de la nivelul membrului inferior, care se va dirija până la nivelul arterei cerebrale obstruate, nivel la care se va administra preparatul cu efect trombolitic. Această procedură poartă numele de tromboliză intra-arterială. Perioada de la debutul simptomatologiei și până la efectuarea trombolizei intra-arteriale poate fi ceva mai mare decât cea din cazul trombolizei intravenoase, însă este tot limitată.

- Se poate îndepărta cheagul cu un dispozitiv- stent retriever. Folosindu-se de un cateter, medicul va prinde cheagul cu un dispozitiv și îl va îndepărta. Această procedură este benefică mai ales în cazul cheagurilor de dimensiuni mari, ce nu pot fi dizolvate complet de catre substanțele trombolitice; în majoritatea cazurilor de acest tip se va efectua și tromboliza intravenoasă, și îndepărtarea mecanică a cheagului.

În cazul în care o arteră este îngustată seminificativ, doctorii pot recomanda una dintre următoarele două proceduri prin care să restabilească o circulație mai bună a sângelui la acel nivel, în vederea scăderii riscului de apariție a accidentului vascular cerebral.

- Una dintre proceduri este endarterectomia carotidiană, în care un chirurg îndepărtează plăcile de aterom formate pe pereții arterei carotidiene, artera responsabilă într-o mare masură de vascularizația cerebrală. Artera este secționată, se îndepărtează plăcile de aterom ce împiedică sângele să circule prin vas, urmând apoi ca pereții arterei să fie refăcuți. Această procedură scade riscul de apariție a accidentului vascular cerebral, însă prezintă și riscuri, mai ales la persoanele ce suferă de boli cardicace, așadar ea nu este indicată decât în anumite situații, unor pacienți atent selecționați.

- O altă procedură este reprezentată de montarea unui stent la nivelul porțiunii îngustate a arterei carotidiene; aceasta constă în introducerea unui mic balon în zona îngustată a vasului de sânge, dilatarea acestui balonaș - procedeu ce va lărgi lumenul vasului anterior îngustat, apoi montarea unui stent pentru a menține lumenul dilatat.

Tratamentul AVC hemoragic

„În ceea ce privește tratamentul accidentului vascular hemoragic, acesta urmărește în principal controlul sângerării și reducerea presiunii de la nivelul creierului. În unele situații, poate fi necesară și intervenția chirurgicală pentru a scădea presiunea intracraniană", arată Conf Univ Dr Adriana Dulămea.

„Alte măsuri ce pot fi luate în cazul instalării unui accident vascular hemoragic sunt: oprirea medicației administrate anterior pentru prevenirea formării de cheaguri de sânge, precum antiagregante (ex. Clopidogrel) sau anticoagulante (ex. warfarina) sau se pot administra chiar medicamente care să contracareze efectele acestor medicamente. Pot fi necesare și medicamente care să scadă tensiunea arterială, să scadă presiunea intracraniană, să prevină apariția crizelor epileptice sau să prevină vasospasmul (constricția vaselor cerebrale, care ar putea afecta suplimentar țesutul cerebral)”.

Dacă accidentul vascular hemoragic a fost determinat de o malformatie arterio-venoasă sau de un anevrism sau de un alt tip de malformație vasculară, poate fi recomandată una dintre urmatoarele intervenții:

- Cliparea anevrismului – o clemă este plasată de către chirurg la baza anevrismului, pentru a opri fluxul sangvin către el, împiedicând astfel ruperea anevrismului sau resângerarea ce poate apărea după ruperea anterioară a anevrismului.

- Coiling-ulendovascular – pe cale endovasculară, de obicei prin plica coapsei, se introduc tuburi prin care se introduc coil-uri (bucle de sârmă special construite), care ocluzează anevrismul, excluzându-l din circulație.

„Ambele tipuri de tratament au riscuri, în special cel de sângerare în creier și ischemie (pierderea fluxului de sânge, ce duce la moartea unor zone din creier). Tratamentul endovascular este mai puțin invaziv și poate fi inițial mai sigur, dar el are, de asemenea, un risc mai mare de resângerare în timp și poate necesita proceduri suplimentare. Neurochirurgul dumneavoasră vă va face recomandarea spre unul din cele două tratamente posibile, în funcție de vârstă, localizarea și forma anevrismului, bolile asociate și nu în ultimul rând, opțiunea dumneavoastră. Anevrismele pot fi îndepărtate chirurgical dacă sunt de dimensiuni mici și sunt localizate în zone accesibile ale creierului. O altă procedură ce poate fi utilă în tratamentul malformațiilor vasculare este reprezentată de radiochirurgia stereotactică- o forma foarte precisă de radioterapie", a mai arătat Conf Univ Dr Adriana Dulămea.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.24
YesMy